În 2025, fraudele bancare sunt mult mai sofisticate şi convingătoare, fiind susţinute de inteligenţa artificială. Din ce în ce mai mulţi români cad în capcanele acestora, iar tehnologia joacă acum în favoarea infractorilor.
Aceste fraude nu mai sunt ca înainte, când păreau evidente. În prezent, un e-mail sau un telefon aparent banal poate fi cheia prin care îţi autorizezi, fără să ştii, o plată către un necunoscut. De multe ori, când îţi dai seama că ai fost păcălit, este deja prea târziu.
Dacă până acum te gândeai că fraudele bancare presupun un hacker într-un beci din Rusia, realitatea este alta. Acum, infractorul poate fi un „consultant” de la bancă, care vorbeşte politicos, te convinge uşor şi ştie exact cum să te sperie. De fapt, nu are nevoie decât de un telefon şi cunoştinţe minime de inteligenţă artificială.
„Frauda nu înseamnă doar pierderea banilor. Este vorba şi despre încrederea furată, o lovitură care începe cu o emoţie şi se termină cu pierderea banilor. De aceea, am creat Call Monitor şi Help Mama, pentru a fi acolo exact când oamenii sunt cei mai vulnerabili. Să-i protejăm, nu doar să le oferim informaţii. Să fim cei care le spunem: «Gândeşte-te bine, este ceea ce faci sigur?» şi să le oferim ajutorul necesar pentru a lua decizii informate” — Gabriela Nistor, CEO Salt Bank.
România este în plin val de fraude digitale, iar cifrele vorbesc de la sine: 1 din 3 români a fost ţinta unei tentative de phishing în ultimul an. Aproape 90% dintre breşele de securitate provin din astfel de atacuri. Cu cât te simţi mai „în siguranţă” online, cu atât rişti mai mult.
Cum începe o fraudă?
Telefonul sună, prefix românesc, şi se recomandă ca fiind de la bancă. „Ţi s-a blocat cardul”, „S-a iniţiat o plată de 5.000 de lei din contul tău, confirmă că eşti tu.” Ai două opţiuni: te panichezi şi urmezi indicaţiile, sau ignori, dar rămâi cu frica în suflet.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente metode de fraudă: spoofing-ul sau impersonarea. „Consultantul” bancar îţi cere date personale, te convinge să instalezi o aplicaţie „de securitate” sau să îi dictezi coduri de autentificare. Uneori, chiar ajungi să faci plăţi, convins că te protejezi.
Cele mai vulnerabile la acest tip de fraude sunt vârstnicii, dar nu doar ei. Chiar şi persoanele active, care cred că „nu li se poate întâmpla lor”, sunt de multe ori cele mai uşor de manipulant. Aproape 60% dintre români nu pot diferenţia între un site real al băncii şi o clonă. De asemenea, 71% dintre români adoptă comportamente riscante online, deşi 68% recunosc riscurile.
Phishing 2.0 cu inteligenţă artificială
Unul dintre cele mai periculoase upgrade-uri ale fraudelor este utilizarea AI-ului. Nu mai vorbim de mesaje stângace pline de greşeli. Acum, atacurile sunt personalizate: e-mailuri, SMS-uri, mesaje pe WhatsApp şi apeluri telefonice, toate construite pe baza datelor tale, cu un scenariu adaptat perfect pentru tine.
Inteligenţa artificială face totul mai uşor: scrie mesajul, simulează vocea, creează un site fals, adaptează limbajul. Uneori, tot ce trebuie să faci este să apeşi un buton, iar atacatorul te ghidează pas cu pas să-i dai tot ce are nevoie: datele cardului, parolele, coduri dinamice.
Şi da, 60% dintre atacuri se bazează pe presiune emoţională. Nu informaţiile greşite ne fac victime, ci frica, panică, şi sentimentul că „dacă nu acţionezi acum, vei pierde totul.”
Cum te protejezi?
Astăzi, informarea clasică nu mai este suficientă. Ai nevoie de un „scut digital” real: sisteme de monitorizare, autentificare multiplă, alerte, dar şi o doză sănătoasă de scepticism. Trebuie să trecem de la „nu mi se poate întâmpla mie” la „oricui i se poate întâmpla, aşa că sunt pregătit”.
Soluţiile tehnologice, cum ar fi aplicaţiile de protecţie a apelurilor sau instrumentele de verificare a tranzacţiilor, nu sunt doar opţionale, sunt esenţiale.
Trăim într-o lume în care inteligenţa artificială scrie poezii şi face clipuri amuzante, dar poate să-ţi golească contul bancar în mai puţin de două minute.
Şi nu uita: dacă cineva te sună, îţi spune că e de la bancă şi îţi cere datele, cel mai bine este să închizi. Băncile reale nu fac asta, pentru că le au deja. Escrocii, însă, au nevoie de ele.
