Autorităţile avertizează că metoda de înşelăciune cunoscută sub numele de „Accidentul” a intrat într-o nouă fază, scrie Profit.ro.
Astfel, infractorii folosesc acum tehnologia de clonare a vocii pentru a păcăli victimele, pe baza câtorva secunde de audio preluate de pe reţelele sociale.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) atrage atenţia că escrocii care folosesc metoda „Accidentul” au început să integreze inteligenţa artificială pentru a-şi face victimele să creadă că sună persoane apropiate.
Potrivit autorităţilor, infractorii folosesc tehnologii de clonare a vocii pentru a reproduce sunetul unui copil, părinte sau alt membru al familiei, bazându-se doar pe câteva secunde de înregistrări disponibile pe reţelele sociale. Scopul este de a crea un impact emoţional puternic şi de a determina victimele să transfere sume de bani sau să ofere informaţii personale.
NU ESTE REAL. ESTE O VOCE FALSĂ. Şi totuşi… sună exact ca el/ea. Am avut un accident…” „Ajută-mă, te rog! Am nevoie de bani. ACUM!” STOP. Respiră. Infractorii folosesc inteligenţa artificială pentru a clona vocea celor dragi, folosind doar câteva secunde de audio de pe reţelele sociale. Scenariul e mereu unul de panică: accident ori altă urgenţă „care nu suportă amânare” Ce vor? Bani. Rapid. Fără să te lase să gândeşti, transmite MAI.
Poliţia recomandă prudenţă extremă: nu transmiteţi bani sau date personale în urma unui apel telefonic neaşteptat şi verificaţi întotdeauna autenticitatea solicitării contactând direct persoana implicată. Autorităţile recomandă, de asemenea, informarea imediată a poliţiei dacă există suspiciuni privind o tentativă de fraudă.
Această evoluţie a metodei „Accidentul” demonstrează cum infractorii adoptă rapid noi tehnologii pentru a-şi spori eficienţa, făcând prevenţia şi conştientizarea publicului esenţiale pentru evitarea pierderilor financiare.
Averi Facebook, Instagram, WhatsApp din reclame frauduloase. Aproape 1 trilion de reclame înşelătoare
Frauda globală în comerţul electronic va creşte de la 56 de miliarde de dolari în 2025 la 131 de miliarde de dolari în 2030, înregistrând o creştere de 133% în această perioadă.
Platformele de social media continuă să atragă venituri substanţiale din reclamele înşelătoare care vizează consumatorii, conform Juniper Research.
Cumulat, platformele atrag aproximativ 4,4 miliarde de euro anual din anunţurile înşelătoare care vizează utilizatorii europeni.
În 2025, aproximativ 10% din veniturile din publicitatea social media din Europa au fost derivate din reclamele frauduloase.
"Utilizatorilor europeni li s-au difuzat aproape 1 trilion de reclame înşelătoare în 2025", afirmă raportul.
Utilizatorul mediu de social media a întâlnit 164 de anunţuri înşelătoare în 2025, o cifră care se preconizează că va creşte la 215 dacă tendinţele actuale persistă.
Documentele interne ale Meta prezentate la finele anului trecut arată că 10% din veniturile sale provin din reclame frauduloase sau potenţial frauduloase.
Meta spune că cifra citată este una iniţială şi aproximativă, că cifra reală finală este mai mică şi că compania face eforturi pentru a reduce numărul acestor reclame.
Meta, compania care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp câştigă o avere din avalanşa de reclame frauduloase, arată documente interne.
Meta a estimat la sfârşitul anului trecut că va câştiga aproximativ 10% din veniturile sale anuale totale – adică 16 miliarde de dolari – din difuzarea de reclame care promovează escrocherii şi produse interzise, arată documentele interne ale companiei, citate de Reuters.
O serie de documente analizate de agenţia de ştiri arată de asemenea că gigantul social media nu a reuşit, timp de cel puţin trei ani, să identifice şi să oprească avalanşa de reclame care au expus miliarde de utilizatori Facebook, Instagram şi WhatsApp la scheme frauduloase de comerţ electronic şi investiţii, cazinouri online ilegale şi vânzarea de produse medicale interzise.
În medie, se menţionează într-un document din decembrie 2024, compania afişează utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame frauduloase cu „risc ridicat” – cele care prezintă semne clare de fraudă – în fiecare zi.
Meta câştigă aproximativ 7 miliarde de dolari din veniturile anualizate din această categorie de reclame frauduloase în fiecare an, se menţionează într-un alt document de la sfârşitul anului 2024.
O mare parte din fraude proveneau de la agenţii de marketing care acţionau într-un mod suficient de suspect pentru a fi semnalaţi de sistemele interne de avertizare ale Meta. Dar compania interzice agenţii de publicitate numai dacă sistemele sale automate prevăd că aceştia comit fraude cu o certitudine de cel puţin 95%, arată documentele.
Dacă compania este mai puţin sigură – dar consideră totuşi că agentul de publicitate este probabil un escroc – Meta percepe tarife publicitare mai mari ca penalizare, potrivit documentelor. Ideea este de a descuraja agenţii de publicitate suspecti să plaseze reclame.
Documentele menţionează în continuare că utilizatorii care dau click pe reclame frauduloase sunt susceptibili să vadă mai multe astfel de reclame, din cauza sistemului de personalizare a reclamelor Meta, care încearcă să difuzeze publicitate pe baza intereselor utilizatorului.
Ce spun experţii
Detaliile autoevaluării confidenţiale a Meta sunt extrase din documente create între 2021 şi anul acesta în cadrul diviziilor de finanţe, lobby, inginerie şi siguranţă ale Meta.
Împreună, acestea reflectă eforturile Meta de a cuantifica amploarea abuzurilor pe platformele sale – şi ezitarea companiei de a lua măsuri care ar putea dăuna intereselor sale comerciale, scrie Reuters.
Acceptarea de către Meta a veniturilor din surse pe care le suspectează că comit fraude evidenţiază lipsa de reglementare a industriei publicitare, a declarat Sandeep Abraham, expert în fraude şi fost investigator de siguranţă la Meta, care conduce acum o firmă de consultanţă numită Risky Business Solutions.
„Dacă autorităţile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de pe urma fraudelor, nu ar trebui să tolereze acest lucru nici în domeniul tehnologiei”, a declarat el pentru Reuters.
Ce spune Meta
Într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a afirmat că documentele consultate de Reuters „prezintă o viziune selectivă care denaturează abordarea Meta faţă de fraude şi escrocherii”.
Estimarea internă a companiei, potrivit căreia 10,1% din veniturile sale din 2024 ar proveni din escrocherii şi alte reclame interzise, era „aproximativă”, a spus Stone.
Compania a stabilit ulterior că cifra reală era mai mică, deoarece estimarea includea şi „multe” reclame legitime, a spus el. El a refuzat să furnizeze o cifră actualizată.
„În ultimele 18 luni, am redus cu 58% numărul de reclamaţii ale utilizatorilor privind reclamele înşelătoare la nivel global şi, până în prezent, în 2025, am eliminat peste 134 de milioane de reclame înşelătoare”, a spus Stone.
Meta îşi propune să reducă fluxul de venituri din reclamele înşelătoare
Unele dintre documente arată că Meta se angajează să facă mai mult. „Avem obiective mari pentru reducerea înşelătoriilor publicitare în 2025”, se afirmă într-un document din 2024, Meta sperând să reducă astfel de reclame pe anumite pieţe cu până la 50%.
În alte locuri, documentele arată că managerii felicită angajaţii pentru eforturile de succes în reducerea înşelătoriilor, scrie Reuters.
În acelaşi timp, documentele indică faptul că propriile cercetări ale Meta sugerează că produsele sale au devenit un pilon al economiei globale a fraudei.
O prezentare din mai 2025 a personalului său de siguranţă a estimat că platformele companiei au fost implicate în o treime din toate înşelătoriile reuşite din SUA. Meta a recunoscut, de asemenea, în alte documente interne că unii dintre principalii săi concurenţi făceau o treabă mai bună în eliminarea fraudelor de pe platformele lor.
Amenzile aşteptate sunt mai mici decât veniturile din astfel de reclame
Documentele arată clar că Meta îşi propune să reducă fluxul de venituri din reclamele înşelătoare în viitor.
Însă compania este îngrijorată că reducerea bruscă a veniturilor din publicitatea frauduloasă ar putea afecta previziunile sale de afaceri, potrivit unui document din 2025 care discută impactul veniturilor din reclame ce încalcă standardele Meta, cum ar fi escrocheriile, jocurile de noroc ilegale, serviciile sexuale sau produsele de sănătate dubioase.
Între timp, compania a recunoscut intern că amenzile de reglementare pentru reclamele frauduloase sunt certe şi anticipează sancţiuni de până la 1 miliard de dolari, potrivit unui document intern.
Însă aceste amenzi ar fi mult mai mici decât veniturile Meta din reclamele frauduloase, se arată într-un document separat din noiembrie 2024.
La fiecare şase luni, Meta câştigă 3,5 miliarde de dolari doar din partea reclamelor frauduloase care „prezintă un risc legal mai mare”, se arată în document, cum ar fi cele care pretind în mod fals că reprezintă o marcă de consum sau o personalitate publică sau care prezintă alte semne de înşelăciune, scrie Reuters.
