Bugetul naţional al Franţei este atât de pus sub presiune încât parlamentarii propun o măsură prin care francezii să lucreze şapte ore în plus pe an fără plată, echivalentul unei zile de muncă, pentru a genera fonduri suplimentare pentru finanţele publice, relatează Reuters.
Măsura a fost aprobată miercuri de Senatul francez, dar ar putea fi eliminată din forma finală a legii bugetului. Potrivit estimărilor din nota de fundamentare, ea ar aduce venituri suplimentare de 2,5 miliarde de euro (2,63 miliarde de dolari) din contribuţii sociale suplimentare rezultate din munca în plus, scrie Hotnews.ro.
Propunerea vine în contextul în care coaliţia fragilă a premierului Michel Barnier încearcă să adopte bugetul pentru 2025 într-un parlament profund divizat, în timp ce partidul de extremă dreaptă Adunarea Naţională (RN), condus de Marine Le Pen, ameninţă cu un vot de neîncredere pentru răsturnarea guvernului.
Amendamentul, propus de senatoarea de centru-dreapta Élisabeth Doineau, prevede ca oamenii să muncească şapte ore în plus în decursul unui an, fără a primi salariu pentru acest timp, dar pentru care angajatorii ar trebui să plătească contribuţii sociale suplimentare.
O idee anterioară, cu acelaşi impact asupra bugetului, propunea eliminarea uneia dintre zilele libere legale din Franţa şi transformarea acesteia într-o zi lucrătoare. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un consens cu privire la ce sărbătoare ar trebui eliminată.
Franţa încearcă să găsească bani pentru bugetul pe anul viitor
Franţa a eliminat deja statutul de zi liberă pentru Lunea Rusaliilor în 2005 pentru a sprijini finanţarea sistemului de sănătate. Deşi Franţa este cunoscută pentru introducerea săptămânii de lucru de 35 de ore în anul 2000, în realitate, francezii muncesc în medie aproximativ 36 de ore pe săptămână, mai mult decât mulţi dintre vecinii lor din Europa de Vest.
După ce cheltuielile au scăpat de sub control anul acesta şi veniturile din taxe nu au atins aşteptările, guvernul lui Barnier a propus economii de 60 de miliarde de euro în bugetul pentru 2025 prin reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe.
Deşi majoritatea creşterilor de taxe vizează persoanele bogate şi marile companii, proiectul de lege al bugetului include planuri de reducere a unui stimulent fiscal pentru contribuţiile sociale ale angajatorilor pentru lucrătorii cu venituri mici.
Această măsură era menită să aducă 4 miliarde de euro, însă guvernul a sugerat ulterior că suma ar putea fi mai mică dacă parlamentarii găsesc o alternativă pentru a acoperi diferenţa.
Nemulţumiri în rândul companiilor franceze
Cu toate acestea, companiile sunt deja nemulţumite, considerând că reducerea stimulentului fiscal ar creşte costul forţei de muncă, deja printre cele mai ridicate din Europa, în principal din cauza contribuţiilor sociale substanţiale.
Julien Crépin, directorul firmei de curăţenie Bio Propre din apropiere de Paris, a declarat pentru Reuters, că orice creştere a costurilor cu forţa de muncă ar ameninţa modelul său de afaceri şi l-ar forţa să majoreze preţurile, ceea ce ar putea duce la disponibilizări.
„Avem marje mici în acest domeniu. Aşa că un cutremur de genul acesta ne-ar doborî,” a declarat el, adăugând că ar fi mult mai preferabil să se renunţe la o sărbătoare legală.
Chiar şi ministrul de finanţe al lui Barnier, Antoine Armand, este critic la adresa reducerii stimulentului fiscal, spunând că francezii, în general, ar trebui să muncească mai mult.
„O oră de muncă în plus este o oră suplimentară de contribuţii sociale,” a declarat el miercuri pentru ziarul Le Parisien.
