Investiţiile în infrastructură constituie, în prezent, motorul dezvoltării României. Numai în primul semestru al acestui an, 58 de miliarde de lei au avut drept destinaţie această componentă esenţială pentru viitorul ţării, iar acest lucru a avut ca efect direct şi o dezvoltare fără precedent pentru multe dintre companiile româneşti de construcţii.
Acestea au schimbat statutul de subcontractori şi lucrează prin asocieri la proiectele majore de infrastructură. Din acest motiv, afacerile le-au crescut puternic în 2023. Şi nu vorbim doar despre Spedition UMB, Tehnostrade şi SA & PE Construct, companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, care domină topul rezultatelor financiare din acest sector. Creşteri semnificative au înregistrat şi Concelex, Precon Transilvania şi Retter.
Anul trecut, Concelex a trecut borna de 1,2 miliarde lei cifră de afaceri, de la 526 milioane lei în 2022. Un contract important pe care compania îl are în derulare este construcţia Centurii Bârlad pe traseul DN 24 Tişiţa – Vama Albiţa, care a ajuns la un grad de execuţie de 95%.
Precon Transilvania, care face parte din Selina Grup, care cuprinde mai multe companii de construcţie, a înregistrat o creştere de 700% a afacerilor, de la 33 milioane lei în 2022 la 265 milioane lei în 2023. Printr-un contract semnat la jumătatea lunii martie, constructorul se ocupă de lotul Chiribiş-Biharia (29 km) al Autostrăzii Transilvania. Durata contractului este de 24 de luni, cu 6 luni alocate etapei de proiectare şi 18 pentru execuţie.
În cazul Retter, cifra de afaceri a crescut de la 65,7 milioane lei în 2022 la 237,7 milioane lei în 2023. Şi profitul net a crescut major: de la 6,7 milioane lei în 2022 la 23,7 milioane lei.Compania lucrează alături de Pizzarotti (lider) pe lotul 1 din Autostrada A0 Bucureşti Nord, dar şi la primul lot din Autostrada Moldovei A7, Ploieşti-Mizil (21 km.), care ar urma să fie inaugurat în toamna 2024.
Peste 1900 de proiecte în desfăşurare în România în 2024
Potrivit unei analize realizate cu ajutorul Victa.ro, singura asistentă virtuală de ofertare la şantiere, de la începutul anului 2024 sunt în derulare 1906 de proiecte de infrastructură rutieră în diverse stadii de evoluţie.
Sunt incluse aici proiecte prioritizate pentru finalizarea reţelei primare de transport a României precum Loturile 1,4 şi 5 ale Autostrăzii Sibiu-Piteşti, A0 Bucureşti-Sud şi proiectele conexe, Drum de mare viteză Piteşti-Craiova, Autostrada Transilvania, Loturile 2 şi 3 ale Autostrăzii Piteşti-Sibiu, Centura Bucureşti şi drumuri de conectivitate, Autostrada Tg. Mureş – Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni).
Executivul a alocat un buget de 137.05 miliarde de lei pentru 1891 dintre aceste proiecte, în timp ce 13 proiecte sunt investiţii private, distribuite în mai multe judeţe precum Satu Mare, Sălaj, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Bacău, Arad, Hunedoara, Sibiu, Prahova, Dâmboviţa şi Teleorman. De asemenea, se remarcă şi două investiţii public-private în judeţul Braşov.
Investiţiile în infrastructură, motorul creşterii economice
Guvernul a reuşit să mobilizeze resursele ţării pentru investiţii ce au atins un nivel fără precedent pentru ultimii 5 ani. În 2023, valoarea investiţiilor publice a fost de 101 miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, iar cele prognozate pentru anul în curs sunt cu 20% mai mari decât anul trecut.
În 2024 sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul naţional şi din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. România se apropie astfel de ţinta de 10% din PIB.
În 2023, conform CNAIR, bugetul de 12,7 mld. lei, a fost utilizat în totalitate pentru modernizarea şi întreţinereainfrastructurii rutiere, în timp ce absorbţia fondurilor europene pentru construcţia de noi obiective a ajuns la 114,64%.
