Extinderea staţiei de epurare de la Glina, întârziată cu patru ani

Un sfert din apa provenită din canalizarea Bucureştiului este deversată în Dâmboviţa fără a fi tratată. Mai corect spus, este murdară. Acest lucru s-ar putea schimba abia de la anul dacă lucrările de la extinderea staţiei de epurare de la Glina, întârziate deja cu 4 ani, vor fi finalizate în decembrie. Până atunci însă, râul Dâmboviţa rămâne un pericol , iar locuitorii din zona staţiei de epurare au parte de un aer greu respirabil.

În fiecare secundă, câte 7,5 metri cubi de apă, provenită din canalizarea Capitalei, intră în staţia de epurare situată la marginea Bucureştiului, în localitatea Glina. Prin procesul de decantare, materiile fecale, pietricelele şi deşeurile mari, precum şerveţele sau scutece sunt oprite. După acest proces, urmează epurarea chimică şi biologică, care trasformă apa într-una curată. Momentan, o treime din apa uzată este deversată în Dâmboviţa fără a fi trecută prin procesul chimic.

Pentru ca apa din canalizare să fie complet curăţată, municipalitatea a decis extinderea staţiei de epurare de la Glina cu ajutorul fondurilor europene. Licitaţia a fost demarată în 2013, iar contractul a fost atribuit abia peste 4 ani. Lucrările aveau termen de finalizare sfarsitul lui 2019.

Iniţial contestaţiile, după care dificultatea de a obţine toate avizele de mediu au dus termenul de finalizare să fie în decembrie 2023. Referitor la mediu, locuitorii din proximitatea zonei şi chiar şi de la câţiva kilometri depărtare se plâng de mirosul din zonă.

În urma curăţării apelor, rămâne nămol. Până nu demult, acesta era folosit ca îngrăşământ natural, dar din cauza poluării, a devenit periculos. În cadrul proiectului de extindere a staţiei de epurare, a fost construit şi primul incinerator de nămol din România. Procesul de ardere produce energie pentru uz intern, iar cenuşa rămasă se foloseşte în industria construcţiilor. Momentan, incineratorul se află în teste şi potrivit constructorului, acesta nu va genera o poluare suplimentară.

Proiectul de extindere a staţiei de epurare a costat 650 de milioane de lei şi a fost finanţat din fonduri europene. Dacă lucrările nu se vor finaliza până la finalul anului, primăria riscă să plătească lucrările executate din bugetul local.