Patru judecători ai Curţii Constituţionale au explicat, luni, printr-un comunicat public, motivele pentru care nu au participat la şedinţele CCR în care urma să fie analizată sesizarea privind legea pensiilor magistraţilor.
Potrivit acestora, în şedinţa din 28 decembrie, un judecător a solicitat amânarea pronunţării, cerere susţinută de alţi trei membri ai Curţii, în baza legii de organizare a CCR.
Motivul a fost necesitatea obţinerii unui punct de vedere din partea Guvernului, care să clarifice dacă actul normativ modifică pensiile de serviciu sau le abrogă efectiv, precum şi completarea raportului judecătorului-raportor cu soluţii distincte pentru fiecare critică de neconstituţionalitate.
„În şedinţa de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (care prevăd că în situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi […] cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunţării şi alţi trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”, se arată în comunicat.
Judecătorii susţin că solicitarea, formulată legal, a fost refuzată de conducerea Curţii, fără stabilirea unui nou termen, motiv pentru care au părăsit sala, ceea ce a dus la lipsa cvorumului. Aceştia afirmă că absenţa de la şedinţa din 29 decembrie a fost o decizie legată de respectarea procedurilor, nu un blocaj instituţional.
„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de şedinţă, astfel că au devenit incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că instanţa constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul preşedintei Curţii o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale. Ulterior, am fost informaţi că doamna preşedintă a fixat termen de soluţionare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, precizează magistraţii.
Aceştia menţionează că, în consecinţă, absenţa de la şedinţa din 29 decembrie „nu a însemnat un blocaj al activităţii Curţii, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcţionare şi a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că lipsa cvorumului a împiedicat luarea unei decizii şi a stabilit un nou termen pentru 16 ianuarie 2026, precizând că studiile de impact nu sunt relevante în analiza constituţionalităţii.
”Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a transmis Simina Tănăsescu.
