Europa riscă să rămână fără terenuri arabile, atenţionează experţii arătând că, la acest moment, 60-70% dintre acestea sunt "nesănătoase", procent care va creşte chiar la 90% dacă nu se investeşte mai mult în regenerare.
Având în vedere că finanţările climatice reprezintă o temă-cheie a Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP29 de la Baku de luna viitoare (11-22 noiembrie), militanţii pentru sol, liderii şi fermierii prezenţi la Forumul Mondial al Solurilor Vii 2024 (Arles, Franţa, miercuri, 9 octombrie) au solicitat o creştere urgentă şi pe scară largă a finanţărilor climatice, pentru a sprijini micii fermieri să adopte practici agricole regenerative, scrie Adevărul.
Aceste apeluri, conduse de Salvează Solul şi de iniţiativa 4per1000, vin şi în contextul în care „Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE” al Comisiei Europene a concluzionat luna trecută că preocupările climatice şi economice sunt esenţiale pentru modelarea viitoarelor politici agricole.
„Parlamentul European nou ales are oportunitatea de a se asigura că sănătatea solului este o piatră de temelie a „Green Deal” şi a strategiei climatice a Europei”, a afirmat Praveena Sridhar, Coordonator tehnic al mişcării Salvează Solul. „Cu COP29 la orizont, este timpul ca UE să se angajeze la finanţări climatice substanţiale care să sprijine micii fermieri să adopte practici agroecologice regenerative. Solurile sănătoase sunt esenţiale nu numai pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, ci şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi protejarea biodiversităţii.”
Adresându-se Forumului Mondial al Solurilor Vii, Dr. Paul Luu, Secretarul executiv al iniţiativei 4per1000 a declarat: „Dacă nu ne punem banii acolo unde ne este solul, ne vom zbate să combatem eficient criza climatică ... Pentru a reface solul, finanţările climatice trebuie să fie direcţionate în principal către micii fermieri, care se află în prima linie a refacerii solului şi sunt subfinanţaţi în mod dramatic. În acest fel, putem îmbunătăţi sănătatea solurilor la nivel mondial, putem contribui la protejarea şi refacerea biodiversităţii, putem capta şi stoca niveluri monumentale de carbon în soluri, putem consolida securitatea alimentară mondială şi valoarea nutritivă a alimentelor pe care le consumăm cu toţii. Acum este momentul să se producă această schimbare, mai ales că doar la o lună distanţă va avea loc COP29.”
Fermierii nu pot regenera solul fără sprijin financiar
Micii fermieri contribuie cu 30-34 % la producţia mondială de alimente, dar ei pot accesa doar 0,8 % din totalul finanţărilor climatice, potrivit Climate Policy Initiative (cele mai recente cifre disponibile fiind din 2019/2020). Atât experţii, cât şi agricultorii subliniază faptul că abordarea acestei disparităţi este urgentă, deoarece, de multe ori agricultorii nu pot trece la practici regenerative fără sprijin financiar.
„Provocarea pentru agricultori este că tranziţia la practicile agricole regenerative poate necesita timp şi resurse financiare de care ei nu dispun. În timpul perioadei de tranziţie, randamentele pot fi mai scăzute pe măsură ce sunt introduse noi practici şi culturi. Mulţi fermieri care doresc să facă tranziţia nu o pot face pentru că nu dispun de sprijinul financiar necesar pentru a rezista în această perioadă. Această chestiune este urgentă dacă ne dorim o securitate alimentară reală în Europa şi dacă dorim să ne protejăm împotriva secetelor şi inundaţiilor. Unul dintre motivele pentru care asistăm la o creştere a şocurilor climatice este că solurile noastre sunt nesănătoase.”, a declarat Benedikt Bösel, economist pe sectorul agricol, fermier regenerativ din Germania şi fondator al Fundaţiei Finck.
60-70 % din solurile din Europa sunt în stare nesănătoasă (Comisia Europeană, 2022).
