Europa traversează un nou episod de căldură extremă, al patrulea val de caniculă din această vară, în timp ce seceta se extinde pe suprafeţe tot mai mari ale continentului. Temperaturile record, lipsa precipitaţiilor şi diminuarea resurselor de apă pun presiune asupra agriculturii, producţiei de energie şi transportului fluvial, iar Austria a devenit una dintre cele mai afectate ţări, după ce a înregistrat cea mai ridicată temperatură din istoria sa.
Potrivit serviciului naţional de meteorologie GeoSphere Austria, marţi, la staţia meteorologică Viena-Stammersdorf, termometrele au indicat 40,8 grade Celsius, depăşind precedentul record naţional de 40,5 grade Celsius, stabilit pe 8 august 2013 în Bad Deutsch-Altenburg, în estul ţării.
Noul record vine după o lună iulie neobişnuit de caldă şi de uscată. Meteorologii austrieci au raportat temperaturi mult peste valorile normale, o secetă extinsă şi un deficit de precipitaţii care, în anumite regiuni, a ajuns până la 90%. Efectele fenomenului sunt deja vizibile inclusiv în agricultură. Coacerea caiselor, de exemplu, a început cu aproape trei săptămâni mai devreme decât media perioadei 1961-1991, un indicator al schimbărilor produse în ciclurile naturale de vegetaţie.
Valul de căldură afectează şi activitatea economică. În Viena, proprietarii de restaurante spun că temperaturile extreme au redus considerabil numărul clienţilor.
Meteorologii amintesc că Austria a mai stabilit un record şi la începutul verii, când a traversat cel mai lung val de caniculă înregistrat vreodată în luna iunie, cu temperaturi care au depăşit precedentele maxime cu o medie de 1,4 grade Celsius.
Situaţia nu este însă izolată. Potrivit Observatorului European pentru Secetă, o mare parte din vestul şi centrul continentului se află în prezent sub avertizare sau alertă din cauza lipsei apei. Printre regiunile afectate se numără Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos, Elveţia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, vestul României, Bulgaria, Serbia, nordul Italiei şi vestul Ucrainei.
În multe dintre aceste zone, cantităţile de precipitaţii din ultimele două luni au fost de sub 50 de litri pe metru pătrat, mult sub nivelul obişnuit pentru această perioadă. Temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei din sol, ceea ce agravează seceta agricolă şi reduce rezervele de apă disponibile.
Un impact semnificativ este observat şi în bazinul Dunării. Debitele fluviului şi ale principalilor afluenţi au ajuns în numeroase sectoare la valori istorice sau foarte apropiate de minimele consemnate până acum. Acest lucru afectează navigaţia, producţia de energie hidroelectrică, alimentarea cu apă a localităţilor şi ecosistemele acvatice.
Canicula a stabilit noi recorduri şi în alte state europene. În Slovacia, Bratislava mercurul a atins 39,9 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în capitală, în timp ce în Cehia staţia Strážnice a înregistrat 39,9 grade Celsius, un record pentru regiunile istorice Moravia şi Silezia Cehă. Recorduri absolute au fost raportate şi în Liechtenstein, iar Franţa şi Germania au consemnat zeci de maxime istorice pentru luna august.
Nici România nu a fost ocolită de acest episod de vreme extremă. În data de 3 august, 16 staţii meteorologice au înregistrat recorduri zilnice de temperatură, marcând cea mai fierbinte zi de 3 august din întreaga perioadă de observaţii pentru respectivele locaţii.
Specialiştii atrag atenţia că astfel de fenomene devin din ce în ce mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice. Potrivit comunităţii ştiinţifice, emisiile de gaze cu efect de seră generate de activităţile umane contribuie la intensificarea şi multiplicarea valurilor de căldură, a secetelor şi a altor evenimente meteorologice extreme, transformând verile europene într-o provocare tot mai mare pentru populaţie şi economie.
