Economistul-şef al BNR atrage atenţia asupra deteriorării principalilor indicatori economici ai României şi avertizează că ţara se apropie de praguri considerate critice. În lipsa unor măsuri ferme şi a unui consens politic, riscurile pentru stabilitatea financiară ar putea creşte semnificativ.
România se confruntă cu provocări economice majore, iar perspectivele pentru perioada următoare ridică numeroase semne de întrebare. Economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a transmis un avertisment ferm privind starea economiei şi necesitatea unor măsuri care să prevină agravarea dezechilibrelor macroeconomice.
Potrivit oficialului BNR, România înregistrează în prezent cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană şi cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre. În plus, datoria publică este pe punctul de a depăşi în acest an pragul de 60% din Produsul Intern Brut, un nivel considerat de mulţi economişti drept un semnal de alarmă pentru finanţele publice.
„Avem cea mai mare rată a inflaţiei din Uniunea Europeană şi cel mai mare deficit bugetar. În acest an vom depăşi şi pragul de 60% din PIB al datoriei publice. Există pericolul unei retrogradări a ratingului de ţară.
De aceea este necesară stabilirea unor ţinte care să fie respectate de orice guvern”, a declarat Valentin Lazea în cadrul conferinţei organizată de Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania.
În opinia sa, reducerea deficitului bugetar reprezintă una dintre cele mai importante condiţii pentru stabilizarea datoriei publice şi evitarea unor probleme financiare mai grave în viitor.
„Pentru ca datoria să înceapă să scadă, deficitul bugetar trebuie redus sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care sunt de aproximativ 2,8% din PIB. Asta înseamnă că deficitul bugetar ar trebui adus în intervalul 2,5-3% din PIB. Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noştri fără să roşim”, a adăugat economistul BNR.
Valentin Lazea susţine şi ideea unui pact politico-economic care să fie respectat indiferent de schimbările de guvern. Acesta consideră că stabilirea unor limite clare privind inflaţia, deficitul bugetar şi creşterea economică ar putea oferi predictibilitate şi ar reduce riscul acumulării unor dezechilibre care să afecteze economia pe termen lung.
„Este imperativ necesară stabilirea unor ţinte în care să se încadreze inflaţia, deficitul bugetar şi creşterea economică, ţinte care, odată atinse, să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică.
Cu alte cuvinte, e necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depăşească anumite intervale în ce priveşte indicatorii macroeconomici”, a mai declarat economistul şef al Băncii Naţionale.
