Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimii ani, cu debite extrem de scăzute. La Baziaş, fluviul a ajuns la 1.400 m³/s, mult sub media lunii septembrie, iar specialiştii avertizează că situaţia s-ar putea înrăutăţi.
Administraţia Naţională „Apele Române” avertizează că Dunărea continuă să fie afectată de debite extrem de scăzute. Potrivit diagnozei INHGA, la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, debitul fluviului a ajuns marţi dimineaţă la 1.400 m³/s.
Valoarea este cu mult sub media multianuală pentru luna septembrie, de 3.800 m³/s. Specialiştii Apele Române Jiu monitorizează permanent evoluţia fluviului şi semnalează că aceeaşi tendinţă de scădere se observă şi în aval de Porţile de Fier, la Gruia şi Calafat.
„Fluviul Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimii ani, fiind sub presiunea debitelor extrem de scăzute. La intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, debitul a ajuns la 1.400 m³/s în această dimineaţă, potrivit diagnozei INHGA, în condiţiile în care media multianuală a lunii septembrie este de 3.800 m³/s. Şi în aval de Porţile de Fier se observă această tendinţă, debitul fiind în scădere la Gruia şi Calafat”, informează, marţi, specialiştii Apele Române Jiu.
Prognoze îngrijorătoare pentru navigaţie
Situaţia ar putea deveni şi mai dificilă în următoarele zile. Prognoza hidrologică indică o posibilă scădere a debitului până la aproximativ 1.300 m³/s pe 14 septembrie, ceea ce ar însemna „mai puţină apă disponibilă” pentru activităţile care depind de fluviu.
„Pentru navigaţie, primele efecte se văd în teren. Nivelurile scăzute ale fluviului înseamnă adâncimi mai mici pe anumite sectoare, restricţii sau dificultăţi pentru navigaţie şi necesitatea adaptării încărcăturii navelor.
Fiecare centimetru contează atunci când adâncimea apei devine insuficientă pentru desfăşurarea în condiţii normale a transportului fluvial”, precizează specialiştii Apelor Române.
Presiune asupra energiei şi agriculturii
Debitul Dunării este important şi pentru sectorul energetic, inclusiv pentru producţia hidroenergetică şi pentru funcţionarea unor obiective care utilizează apa fluviului.
„Un debit foarte scăzut înseamnă o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice, într-o perioadă în care cererea de energie poate fi ridicată”, explică sursele citate. Apele Dunării sunt importante, de asemenea, pentru agricultură, irigaţii şi alimentarea cu apă a mai multor localităţi.
Potrivit specialiştilor, situaţia actuală reprezintă „un deficit hidrologic major şi un semnal pentru toate sectoarele care depind de această resursă”.
„Apa nu este o resursă infinită. Iar atunci când Dunărea scade, efectele se propagă mult dincolo de albia fluviului”, mai spun specialiştii Apelor Române.
