Deţinerea de droguri pentru consum propriu ar putea fi sancţionată doar cu amendă, fără pedeapsă penală, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Iniţiativa prevede sancţiuni cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei şi propune amenajarea unor spaţii medicale în care persoanele diagnosticate cu dependenţă să poată consuma substanţe sub supraveghere. Proiectul stârneşte controverse: iniţiatorii spun că măsura ar facilita accesul la tratament, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor unei legislaţii mai permisive.
Propunerea legislativă a fost depusă de senatoarea independentă Victoria Stoiciu şi este susţinută şi de senatorii Cristian Ghinea, de la USR, şi Daniel Fenechiu, de la PNL.
Iniţiatorii susţin că actuala abordare ar trebui schimbată, astfel încât autorităţile să se concentreze mai mult pe combaterea traficului de droguri şi mai puţin pe pedepsirea penală a consumatorilor.
Victoria Stoiciu afirmă că proiectul nu urmăreşte legalizarea consumului, ci schimbarea modului în care este sancţionată deţinerea de substanţe interzise pentru uz propriu.
„Rămâne interzis consumul, deci rămâne o faptă ilegală, ilicită, dar nu mai e o faptă penală şi se sancţionează cu amendă, şi nu cu închisoare”, a explicat senatoarea.
Potrivit acesteia, eliminarea riscului unei pedepse penale ar putea încuraja persoanele care se confruntă cu probleme legate de consum să solicite ajutor medical, fără teama că vor ajunge în atenţia poliţiei.
Ce sancţiuni sunt prevăzute în prezent şi ce ar schimba proiectul
În forma propusă, deţinerea de droguri pentru consum propriu ar urma să fie încadrată drept contravenţie, nu infracţiune. Persoanele prinse în această situaţie ar putea primi amenzi între 1.000 şi 3.000 de lei.
În prezent, legislaţia prevede pedepse penale pentru deţinerea de droguri pentru consum propriu, diferenţiate în funcţie de categoria substanţelor. Pentru drogurile de risc, precum canabisul, pedeapsa este închisoarea de la trei luni la doi ani sau amenda penală. În cazul drogurilor de mare risc, precum cocaina, pedeapsa prevăzută este închisoarea de la şase luni la trei ani.
Propunerea legislativă include şi o măsură privind prevenirea supradozelor. Mai exact, în unităţi sanitare ar putea fi amenajate spaţii autorizate în care adulţii diagnosticaţi cu dependenţă să consume droguri sub supraveghere. Potrivit proiectului, personalul medical şi unităţile respective nu ar furniza substanţele.
Criticii proiectului avertizează asupra riscurilor
Iniţiativa este contestată de cei care consideră că reducerea sancţiunilor ar putea transmite un mesaj prea permisiv în privinţa consumului de droguri.
Unii dintre cei care se opun schimbării susţin că simpla amendă nu ar reprezenta o măsură suficient de descurajatoare şi că deţinerea de droguri pentru consum propriu ar trebui să rămână o faptă penală.
Expertul antidrog Cătălin Ţone consideră că România ar trebui să evite relaxarea legislaţiei şi să acorde atenţie în egală măsură combaterii traficului, prevenirii consumului şi tratamentului persoanelor dependente.
Acesta a afirmat că cel puţin un milion de români ar fi consumat droguri cel puţin o dată în viaţă şi a pledat pentru o abordare echilibrată a fenomenului.
Datele invocate în susţinerea proiectului arată că aproape 80% din activitatea DIICOT ar viza dosare de droguri, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate în aceste cauze ar fi consumatori. Totodată, aproape 80% dintre capturile de droguri ar fi reprezentate de cantităţi mai mici de cinci grame.
Aceste cifre sunt prezentate ca argumente în favoarea schimbării abordării legislative, însă datele şi metodologia din spatele lor trebuie analizate în context înainte de a trage concluzii despre eficienţa actualei politici antidrog.
Proiectul urmează să parcurgă procedura parlamentară. Depunerea iniţiativei nu înseamnă că prevederile sale au intrat în vigoare.
