România îşi propune ca în 2026 să atragă cel puţin 15 miliarde de euro din fonduri europene, dublând astfel maximul istoric al absorbţiei, a anunţat luni ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru. Potrivit acestuia, banii vor fi direcţionaţi către investiţii majore în spitale, şcoli, autostrăzi, infrastructură locală şi creşterea competitivităţii economice.
Ministrul susţine că, în ultimele şase luni, ritmul de atragere a fondurilor europene a crescut de peste cinci ori faţă de perioada anterioară. Dacă înainte de iunie 2025 statul român plătea în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, în intervalul iunie–decembrie 2025 media lunară a ajuns la 456,2 milioane de euro.
Datele prezentate arată că, în primele şase luni ale anului 2025, România trimisese la Bruxelles cereri de plată în valoare de 3 miliarde de euro, iar în a doua jumătate a anului suma a crescut la 6,3 miliarde de euro. În acelaşi timp, sumele efectiv încasate au crescut de la 2,9 miliarde de euro la 5,2 miliarde de euro.
Dragoş Pîslaru afirmă că această evoluţie reflectă „o accelerare masivă şi fără precedent” a absorbţiei fondurilor europene, comparativ cu întreaga perioadă 2021–iunie 2025. La nivelul cererilor de plată, rata de absorbţie a crescut de la 9,91% la 20,4% în doar şase luni, iar în cazul rambursărilor efective de la Comisia Europeană de la 9,41% la 16,6%.
Ministrul prezintă şi o serie de indicatori suplimentari care, în opinia sa, demonstrează eficienţa actualei guvernări. Ritmul lunar de plată a crescut de 5,2 ori faţă de media perioadei 2021–2025, iar viteza de rambursare a fondurilor europene aproape s-a septuplat. Deşi ultimele şase luni reprezintă doar 10% din durata exerciţiului financiar 2021–2027, acestea au generat 37% din totalul plăţilor şi 43% din totalul rambursărilor realizate până în prezent.
În privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Pîslaru afirmă că, în iunie 2025, programul se afla „într-un punct critic”, cu negocieri blocate, cereri de plată suspendate şi probleme majore de implementare. În prezent, situaţia este descrisă ca fiind „complet diferită”: execuţia financiară a crescut de la 6,8 miliarde de euro la 9,7 miliarde de euro până la finalul anului 2025, cu 3 miliarde de euro absorbite doar în ultimele şase luni.
Ministrul mai spune că PNRR a fost renegociat şi restructurat, că a fost introdus un tablou de bord public pentru monitorizarea celor peste 20.000 de proiecte aflate în implementare şi că a fost depusă Cererea de Plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Pentru 2026, obiectivul este atragerea a 10 miliarde de euro prin PNRR, anul fiind definit de Pîslaru drept „Anul PNRR”.
„Ţinta noastră pentru 2026 este dublarea maximului istoric de atragere a fondurilor europene – minimum 15 miliarde de euro investiţi în domenii-cheie. Pe baza ritmului din ultimele şase luni, acest obiectiv este realist”, afirmă ministrul, care recunoaşte existenţa unor provocări majore, dar se declară optimist.
Dragoş Pîslaru subliniază că fondurile europene reprezintă „singura şansă reală” de a compensa deficitul bugetar şi de a susţine modernizarea României, adăugând că succesul este rezultatul unui efort colectiv al administraţiei centrale, autorităţilor locale şi beneficiarilor, cu sprijinul premierului Ilie Bolojan şi al preşedintelui Nicuşor Dan.
