Banca Naţională a analizat impactul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, asupra economiilor din regiune, în special pentru Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi România.
Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârşitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflaţiei cu aproximativ 1,1 puncte procentuale şi o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc, arată Hotnews.
Războiul din Ucraina a provocat pierderi umane şi materiale uriaşe în această ţară, subliniază autorii documentului. Dealtfel, un raport elaborat de Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite estimează decesul a zeci de mii de ucraineni, incluzând numeroşi civili. Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei în anul 2023 a ajuns la 74% din nivelul înregistrat în 2021, în termeni reali.
Atacurile Rusiei au vizat atât obiective militare, cât şi elemente critice ale infrastructurii civile, precum sistemele energetice, facilităţile portuare şi barajele fluviale ale Ucrainei, exacerbând nivelul de sărăcie şi determinând un exod masiv al populaţiei.
Federaţia Rusă s-a confruntat, de asemenea, cu repercusiuni severe ca urmare a declanşării conflictului, incluzând pierderi militare substanţiale şi disfuncţionalităţi economice majore, mai spun autorii documentului..
Ratele ridicate ale inflaţiei au erodat semnificativ puterea de cumpărare a gospodăriilor, conducând la o deteriorare a nivelului de trai.
Suplimentar,Federaţia Rusă a fost supusă unor sancţiuni internaţionale care au perturbat fluxurile comerciale, au restricţionat accesul la pieţele financiare globale şi au exercitat presiuni negative asupra creşterii economice.
Retragerea companiilor occidentale de pe piaţa rusă a determinat o reorientare a schimburilor comerciale ale Rusiei către China
Ca reacţie la sancţiuni, în mai 2022, Rusia a sistat livrările de gaze naturale şi petrol către Uniunea Europeană. Această acţiune a provocat un şoc energetic sever la începutul războiului, provocând perturbări semnificative pe piaţa europeană, înainte ca statele membre să reuşească diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, inclusiv prin importuri de gaz natural lichefiat (GNL) din alte ţări.
Cu toate acestea, preţurile la energie au rămas la niveluri ridicate, exercitând o presiune economică persistentă, mai spun autorii studiului.
Războiul din Ucraina a generat o serie de provocări economice, în principal prin creşterea preţurilor la energie, care a condus la majorarea costurilor de producţie şi la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei. Această dinamică a afectat competitivitatea companiilor şi a determinat o contracţie a cheltuielilor de consum.
Întrucât Europa de Vest, principalul partener comercial al ţărilor ECE, a suferit, de asemenea, perturbări economice, oportunităţile de export s-au diminuat.
În acest context, guvernele naţionale au implementat scheme de sprijin destinate populaţiei şi mediului de afaceri, exercitând presiuni suplimentare asupra finanţelor publice. Concomitent, băncile centrale au operat majorări ale ratelor dobânzilor pentru contracararea puseului inflaţionist.
Această combinaţie de măsuri fiscale expansioniste şi politici monetare restrictive a reliefat tensiunile economice semnificative cu care se confruntă regiunea în contextul unor crize suprapuse.
Urmând un tipar observat la nivelul întregului continent european, războiul din Ucraina a afectat în primul rând dinamica inflaţiei din ţările ECE pe parcursul anului 2022, în timp ce efectele asupra PIB-ului au devenit mai pronunţate în 2023, când s-a înregistrat o încetinire semnificativă a creşterii economice.
Cehia şi Ungaria au fost mai puţin afectate în mod direct de afluxul de refugiaţi şi de activitatea militară
Această lucrare îşi propune să ofere o evaluare cantitativă a efectelor macroeconomice pe termen scurt ale războiului din Ucraina asupra mai multor ţări din ECE, concentrându-se asupra creşterii economice şi a inflaţiei.
Analiza vizează Bulgaria, Polonia şi România, state care s-au confruntat cu provocări comune, precum afluxul de refugiaţi, perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi o aversiune sporită a investitorilor, determinată de incertitudinea generată de proximitatea geografică faţă de zona de conflict.
Ca grup de control, au fost incluse în analiză Cehia şi Ungaria. Aceste ţări, deşi au resimţit, de asemenea, impactul creşterii preţurilor la energie, au fost mai puţin afectate în mod direct de afluxul de refugiaţi şi de activitatea militară, datorită unei distanţe geografice mai mari faţă de Ucraina. Toate statele analizate sunt membre atât ale NATO, notează cei 4 autori.
Ca răspuns la acest şoc, preţurile materiilor prime au înregistrat creşteri semnificative: preţul petrolului s-a majorat cu 18,3%, iar preţul gazelor naturale cu 34,2%. După cum era de aşteptat, reacţia preţurilor la gaze naturale este mai amplă, reflectând impactul mai pronunţat al războiului din Ucraina asupra pieţelor de gaze naturale în comparaţie cu pieţele petroliere.
Conform restricţiilor de semn impuse, PIB-ul scade atât în SUA, cât şi în România, contracţia fiind mai severă în cazul României.
Astfel, PIB-ul României scade cu aproximativ 4 puncte procentuale, în timp ce SUA consemnează o scădere mai redusă, de circa 2 puncte procentuale.
Dintre variabilele nerestricţionate, cea mai semnificativă scădere se observă în cazul indicatorului de încredere – ESI, cu aproape 10 puncte, reflectând o creştere a aversiunii investitorilor determinată de riscurile geopolitice sporite. Declanşarea războiului exercită, de asemenea, un impact direct asupra evoluţiei inflaţiei, în principal prin intermediul canalului preţurilor materiilor prime.
Rezultatele pentru Ungaria sunt, în general, similare cu cele pentru Cehia, cu excepţia răspunsului nesemnificativ al ratei inflaţiei. În schimb, rezultatele Poloniei sunt mai apropiate de cele ale României, excepţie făcând răspunsul PIB, unde amploarea impactului este mai redusă.
