Reţelele sociale, care au devenit un instrument esenţial pentru comunicarea politică, au fost şi ele scena unor tensiuni diplomatice acute. De la tweeturile lui Donald Trump împotriva Mexicului care i-au marcat primul mandat de preşedinte al SUA, până la declaraţiile controversate ale unor preşedinţi foşti şi actuali, precum Jair Bolsonaro şi Gustavo Petro, schimburile de mesaje între lideri au escaladat conflictele pe arena internaţională, notează EFE.
Cel mai recent caz s-a înregistrat duminica aceasta şi i-a avut ca protagonişti pe preşedintele columbian, Gustavo Petro, pe platforma X, şi pe preşedintele american, Donald Trump, aflat la al doilea mandat, pe platforma sa Truth Social.
Acest duel al declaraţiilor, care combină acuzaţii şi comentarii sfidătoare, reflectă un tipar de conflicte în care platformele digitale au înlocuit canalele tradiţionale de diplomaţie, exacerbând tensiunile dintre liderii Americii şi ai lumii.
EFE trece în revistă cele mai cunoscute controverse:
Donald Trump şi Mexic (2017-2020)
În timpul primului său mandat, Trump a difuzat mai multe tweet-uri belicoase la adresa Mexicului, ameninţând că va închide graniţa, va impune tarife şi va cere ţării latino-americane să plătească pentru zidul de la frontieră. Aceste comentarii au afectat negocierile Acordului de liber schimb dintre SUA, Mexic şi Canada şi au provocat tensiuni în relaţia bilaterală.
Trump a provocat probleme nesfârşite cu postările sale de pe reţelele de socializare, mai recent şi cu Canada premierului demisionar Justin Trudeau, pe care l-a numit ''guvernator'', dar şi cu Danemarca, dat fiind că Trump şi-a exprimat intenţia de a cumpăra insula Groenlanda.
Evo Morales şi Chile (2018)
Fostul preşedinte al Boliviei, Evo Morales, a folosit Twitter pentru a acuza Chile că militarizează graniţa şi provoacă conflicte.
Demersul lui Morales a avut loc în timpul unei dispute privind accesul bolivian la mare în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie.
Aceste afirmaţii au crescut tensiunea istorică dintre ambele ţări.
Nicolas Maduro şi Columbia (2019)
Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a acuzat Columbia pe Twitter că plănuieşte ''un atac militar'' împotriva ţării sale.
Acuzaţia a adâncit criza la graniţa dintre ambele ţări şi a crescut neîncrederea în regiune.
Jair Bolsonaro şi Franţa (2019)
Jair Bolsonaro, care în 2019 era preşedintele Braziliei, a declanşat o confruntare cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, batjocorind pe Twitter felul în care arată Brigitte Macron, Prima Doamnă a Franţei.
Acest lucru s-a întâmplat în mijlocul unei crize globale din cauza incendiilor din Amazonia, când Macron a cerut acţiuni imediate. Această controversă a avut loc într-un moment în care Franţa ameninţase să se opună prin veto acordului dintre Mercosur şi Uniunea Europeană din cauza crizei de mediu din Amazonia.
După episodul insultelor, Macron şi-a intensificat presiunea.
Nayib Bukele şi Statele Unite ale Americii (2021)
Preşedintele El Salvador, Nayib Bukele, a generat tensiuni cu Washingtonul după ce a publicat un tweet în care îi acuza pe congresmenii americani că ''lucrează direct pentru interesele opoziţiei salvadoriene''.
Administraţia preşedintelui de atunci al SUA, democratul Joe Biden, a răspuns manifestându-şi îngrijorarea cu privire la concentrarea tot mai mare a puterii în mâinile guvernul salvadorian, ceea ce a dus la o şi mai mare tensionare a relaţiei bilaterale.
Alejandro Giammattei şi Venezuela (2021)
Preşedintele de atunci al Guatemalei, Alejandro Giammattei, a postat un tweet în care l-a numit pe Nicolas Maduro ''dictator'', ceea ce a declanşat un răspuns furios din partea guvernului venezuelean, care l-a acuzat pe Giammattei că este un ''pion al imperialismului''.
Acest schimb dur de replici a întrerupt orice încercare de dialog între cele două naţiuni naţiuni.
Andres Manuel Lopez Obrador şi Peru (2023)
În 2023, când era preşedinte al Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador prefera să organizeze conferinţe de presă în cursul dimineţii, deşi apela şi la reţelele de socializare.
Într-una dintre aceste ocazii, Lopez Obrador a descris-o pe preşedinta Peru, Dina Boluarte, drept ''nenorocită'', după demiterea precedentului şef de stat peruan, Pedro Castillo.
Acest lucru a dus la retragerea ambasadorului peruan în Mexic şi la o răcire diplomatică între ambele ţări.
Gustavo Petro şi Israel (2023)
Preşedintele columbian Gustavo Petro a generat o criză cu Israelul după ce a comparat acţiunile acestei ţări în Gaza cu nazismul, într-un tweet controversat. Drept urmare, Israelul a suspendat temporar exporturile de arme către Columbia, ceea ce a dus la o agravare a relaţiilor diplomatice între cele două ţări.
Iar, mai recent, duminica trecută, relaţiile dintre Columbia şi Statele Unite au luat o turnură neaşteptată, când preşedintele columbian, Gustavo Petro, a respins într-un mesaj pe reţeaua de socializare X intrarea unor avioane militare americane care aveau la bord cetăţeni columbieni care fuseseră deportaţi din SUA, considerând că un astfel de demers nu garanta un tratament demn concetăţenilor săi.
Preşedintele Donald Trump i-a răspuns pe reţeaua Truth Social, ameninţând că va impune tarife de 25% asupra produselor columbiene şi sancţiuni diplomatice.
Imediat după aceea, Petro a anunţat, tot pe reţelele de socializare, contramăsuri, cum ar fi majorarea tarifelor la importurile din SUA, şi a cerut ajutor Comunităţii Statelor Latino-Americane şi din Caraibe (CELAC) pentru a aborda criza migraţiei, fapt care a escaladat tensiunile într-un conflict care ar putea afecta grav relaţiile bilaterale, scrie Agerpres.
