Gara de Nord din Bucureşti, cea mai mare staţie feroviară din România, ar trebuie să intre într-un amplu proces de modernizare. Clădirile din interiorul staţiei vor fi consolidate şi reabilitate, se vor crea facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, se vor schimba sistemele de iluminat, de ventilaţie şi de informare.
Vorbim despre o investiţie de aproape 100 de milioane de euro care va fi gestionată de două firme dintre care una are mai puţini angajaţi decât acţionari.
Clădirea Gării de Nord este inclusă pe lista monumentelor istorice, iar istoria îşi pune amprenta neplăcută. Se numeşte degradare. Chiar dacă între 1997 şi 1999 a trecut printr-un proces de restaurare, sunt elemente care par neschimbate de jumătate de secol. În plus, cu degradarea face casă bună şi mizeria, iar multe din anexele superbului edificiu sunt o casă bună pentru şobolani.
Modernizarea se va face în mai multe etape, iar pentru prima dintre ele sunt alocaţi 100 de milioane de euro, fonduri nerambursabile. La licitaţie au participat trei asocieri de firme şi a câştigat asocierea dintre două firme româneşti: GDO Mov Impex din Baia Mare şi Omega Cert Sistem din Bucureşti.
Prima dintre ele a câştigat mai multe contracte publice în ultimii 2 ani, cele mai multe dintre ele cu regionale CFR. Iar în total, compania a câştigat 57 de contracte cu statul, cu o valoare de peste 42 de milioane de euro. Adică nici jumătate din contractul pentru modernizarea Gării de Nord.
Am încercat să aflăm dacă legal este posibil ca o firmă care nu a efectuat o lucrare de asemenea anvergură să i se atribuie un asemenea contract. Nu am primit niciun răspuns aşa că am luat legătura cu iniţiativa civică Integritate pe Bune care printre altele, monitorizează şi achiziţiile publice.
Firma care a căştigat acest contract are 35 de angajaţi şi se află într-o asociere cu o altă firmă, Omega Cert Sistem, care are doi asociaţi şi un singur angajat. Companie care intră sub o definiţie recent dată de premierul Marcel Ciolacu.
La licitaţie au participat alte două companii, Construcţii Erbaşu şi CMA Construct Development. În timp ce oferta Erbaşu a fost refuzată din lipsa unui document de accept feroviar pentru lifturi, chiar dacă ele nu fac parte din contract, oferta CMA Construct a fost respinsă pe motivul unui preţ neobişnuit de scăzut. Ambele companii au contestat licitaţia.
Mai mult, ministrul transporturilor ar fi trimis corpul de control pentru a verifica. Statul are totuşi pârghiile necesare pentru au filtra cu atenţie companiile care se înscriu la licitaţii publice.
Un proces de Due Diligence înseamnă o analiză amănunţită realizată de o firmă terţă. Asocierea dintre cele două companii a câştigat cu o ofertă de 420 de milioane de lei fără TVA şi lucrarea are un termen de realizare de 4 ani şi jumătate.
