Scăderea dramatică a nivelului Dunării a alimentat în ultimele zile numeroase teorii ale conspiraţiei, potrivit cărora fluviul ar fi fost „secat” de alte state europene. Specialiştii explică însă că fenomenul are cauze naturale şi este determinat de seceta severă din întregul bazin hidrografic al Dunării.
În spaţiul online au apărut în ultimele zile afirmaţii potrivit cărora nivelul extrem de scăzut al Dunării ar fi fost provocat intenţionat de state din amonte, în special Germania şi Austria.
Specialiştii în meteorologie şi hidrologie resping categoric aceste teorii şi explică faptul că situaţia este consecinţa unui fenomen climatic care afectează aproape întreaga Europă Centrală.
Potrivit experţilor de la Meteoplus, explicaţia este una simplă: debitul Dunării nu depinde doar de precipitaţiile din România, ci de cantitatea de apă care ajunge în fluviu din întregul său bazin hidrografic.
De ce nu au fost suficiente ploile din România
Deşi luna iulie a fost una dintre cele mai ploioase din ultimii ani în România, cu cantităţi de peste 100–150 l/mp în multe regiuni, acest lucru nu a fost suficient pentru a ridica nivelul Dunării.
Fluviul îşi are izvorul în Munţii Pădurea Neagră din Germania şi străbate aproape 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, colectând apele unui bazin hidrografic care se întinde pe aproape 820.000 de kilometri pătraţi şi cuprinde teritorii din 19 ţări.
În ultimele luni, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Serbia s-au confruntat cu secetă accentuată şi temperaturi foarte ridicate. Din această cauză, afluenţi importanţi precum Inn, Drava, Sava sau Tisa au transportat volume mult mai mici de apă către Dunăre.
Debitul se apropie de un minim istoric
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor estimează că debitul Dunării la intrarea în România, în secţiunea Baziaş, va scădea la aproximativ 1.450 mc/s, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric înregistrat în 1985.
Nivelul redus al fluviului afectează deja navigaţia, ecosistemele acvatice şi producţia de energie, iar în unele sectoare au apărut bancuri de nisip care îngreunează circulaţia navelor.
Specialiştii estimează că debitul se va menţine în jurul valorii de 1.450 mc/s până în jurul datei de 10–12 august, urmând ca o creştere lentă să fie posibilă abia în a doua parte a lunii, dacă precipitaţiile prognozate în bazinul superior al Dunării se vor confirma.
Astfel, evoluţia fluviului depinde de condiţiile meteorologice din întregul bazin european şi nu poate fi explicată prin teorii ale conspiraţiei privind o presupusă „furt” al apei de către alte state.
