Andrei Roman, CEO al casei de sondaje AtlasIntel, care a prognozat că Elena Lasconi (USR) va ocupa locul 2 în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, încercă să explice cum a reuşit candidatul independent Călin Georgescu să lovească "de nicăieri", fiind şi subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie, scrie Profit.ro.
„Faptul că platforma utilizată cu precădere de Georgescu, TikTok, nu este printre cele pe care AtlasIntel le foloseşte în mod normal pentru culegerea de date a contribuit probabil în acest sens”, spune Roman, potrivit Hotnews.ro.
- Prima oară când Călin Georgescu apărea cu o creştere importantă în sondaje a fost în 14 noiembrie, când era creditat de AtlasIntel cu cel mai mare scor de până atunci, 7.4%.
- Ultimul sondaj al AtlasIntel, din 22 noiembrie, o arăta pe Elena Lasconi în turul 2, cu o intenţie de vot de 17,8%, iar cei patru candidaţi independenţi (Mircea Geoană, Călin Georgescu, Cristian Diaconescu şi Ana Birchall) depăşeau cumulat 20% din opţiuni. Călin Georgescu avea 8,1% intenţie de vot, fiind pe locul al cincilea.
- Dintre casele de sondare, Verifield, care lucrează cu USR, o dădea în vinerea de dinaintea scrutinului pe Elena Lasconi la egalitate cu George Simion pe locul 2, cu 19%. Surpriza sondajului era independentul Călin Georgescu, care se afla pe locul 4, cu 10,6%.
Potrivit datelor parţiale ale primul tur al alegerilor prezidenţiale 2024, Călin Georgescu a strâns peste 2.100.000 de voturi, reprezentând aproape 23% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind creditat cu prima şansă să îşi proclame victoria în prima rundă pentru cursa pentru Cotroceni.
„Procentul surprinzător obţinut de Călin Georgescu este însoţit de o ordine şi de diferenţe în cazul celorlalţi candidaţi care sunt apropiate de estimările ultimelor sondaje AtlasIntel. Acest fapt e ilustrat de ajungerea în turul 2 a Elenei Lasconi, fapt preconizat doar de sondajele Atlas, cât şi de clasamentul final, cu scoruri sub 10% pentru Nicolae Ciucă, Mircea Geoană şi Cristian Diaconescu. Aşadar, există posibilitatea unei explicaţii logice a modului în care Călin Georgescu a câştigat primul tur considerând estimările anterioare care au fost publicate”, a explicat Andrei Roman.
Patru ipoteze
CEO AtlasIntel are „patru ipoteze principale şi complementare” prin care se poate explica „uraganul” care a răsturnat toate calculele făcute până în ziua scrutinului.
„Mobilizarea unei baze «ascunse» de votanţi. Mă refer la votanţi care probabil nu ar fi mers la vot dacă nu erau mobilizaţi de Călin Georgescu, pentru că de obicei nu sunt interesaţi şi nu participă la procesul electoral”, este prima explicaţie a lui Roman.
A doua ipoteză este incapacitatea PSD şi PNL de a mobiliza electoratul fidel:
„O analiză spaţială a rezultatelor indică rezultate extrem de diferite între comune vecine în spaţiul rural. În multe dintre acestea, candidaţii PSD şi PNL au performat foarte bine, însă în şi mai multe Călin Georgescu a reuşit ori să se impună ori să aibă o performanţa mai stabilă decât cea obţinută de Ciolacu şi Ciucă. Mobilizarea reuşită de PSD şi PNL la alegerile locale s-a repetat, dar nu la scara pe care am fi aşteptat-o în mod normal”.
„Un val spontan de ultimă oră”
El a luat în calcul şi metoda prin care Călin Georgescu şi-a făcut campania electorală pentru alegerile prezidenţiale 2024, metodă prin care a stârnit „un val spontan de ultimă oră”, în timp ce candidaţii partidelor clasice erau ocupaţi să se atace reciproc:
„Tehnica de campanie utilizată de de Călin Georgescu, prin post-uri şi video-uri virale pe reţele de socializare, a profitat de lipsa alternativelor: Ciolacu a suferit de pe urma scandalului Nordis, în timp ce Geoană şi Lasconi erau atacaţi constant în media tradiţională, iar Ciucă nu a reuşit să se diferenţieze de ceilalţi candidaţi în timpul campaniei. Un nivel scăzut de entuziasm pentru toţi ceilalţi candidaţi vs. apariţia fulminantă a unei soluţii salvatoare tocmai în faza finală a campaniei poate explica o aderenţă tardivă şi un vot cristalizat pentru Georgescu doar în ziua scrutinului”.
Cea de-a treia ipoteză enunţată anterior poate fi o explicaţie pentru faptul că în sondajele date publicităţii până în ultima zi de campanie electorală Călin Georgescu era dat în plutonul celor care nu erau cotaţi cu vreo şansă reală, cu toate că în ultimele sondaje se observaseră o creştere pentru candidatul independent.
„Rata de participare a respondenţilor în studiile de sondare a opiniei publice. Având în vedere o posibilă cristalizare tardivă a preferinţei pentru Georgescu, rata de participare în sondajele de opinie între votanţii săi poate să fi fost mai redusă decât în cazul votanţilor cu opţiuni ferme definite cu mai mult timp înainte”, spune Andrei Roman.
Există în continuare necunoscute
Cu toate acestea, în opinia directorului AtlasIntel mai sunt necunoscute în ceea ce priveşte scorul mare obţinut de Călin Georgescu.
„Chiar şi cu aceste ipoteze complementare, există în continuare aspecte care rămân greu de explicat. De exemplu: erorile sondajelor exit-poll. La momentul unui exit poll niciuna din cela patru ipoteze prezentate mai sus nu ar mai trebui să fie valabile în mod normal. În cazul exit-pollurilor au existat probabil greşeli de eşantionare”, crede Roman.
Ultimul sondaj al AtlasIntel arăta că Mircea Geoană continua să piardă teren, în timp ce Călin Georgescu câştiga capital, ajungând pe locul 5 cu 8,1% intenţie de vot.
„Un al doilea aspect este legat de magnitudinea diferenţei între rezultatele din sondaje şi scorul obţinut de Georgescu. În afară de ipotezele prezentate a existat probabil şi o subreprezentare structurală a votului lui Georgescu în sondajele Atlas, chiar dacă acestea erau cele în care el apărea cu scorurile cel mai ridicate. Având în vedere că sondajele Atlas se bazează pe metodologia de recrutare digitală aleatorie, şi bazându-ne pe experienţele anterioare din România şi din alte ţări, una din ipotezele pe care le-am avut în vedere la aceste alegeri era o posibilă suprareprezentare a lui Georgescu din prisma nivelului ridicat de prezenţă digitală a susţinătorilor săi”, subliniază Roman.
Georgescu, subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie
El crede că eroarea din sondajele AtlasIntel se poate explica şi prin faptul că institul nu culege date de pe TikTok, deşi foloseşte metodologia de recrutare digitală aleatorie.
„Înţelegem post factum că Georgescu nu era de fapt suprareprezentat în sodajele Atlas, ci de fapt subreprezentat în toate sondajele, indiferent de metodologie. Faptul că platforma utilizată cu precădere de Georgescu, TikTok, nu este printre cele pe care AtlasIntel le foloseşte în mod normal pentru culegerea de date a contribuit probabil în acest sens”, a declarat Andrei Roman.
CEO AtlasIntel consideră că rezultatele din primul tur al alegerilor trebuie studiate temeinic şi anunţă că va pune la dispoziţia publicului baza de date pentru sondajul final de dinaintea scrutinului prezidenţial.
„Pentru deplină transparenţă şi considerând că eşecul sondajelor de opinie la aceste alegeri constituie un studiu de caz important pentru cercetarea academică, AtlasIntel va permite accesul public la baza de date a sondajului nostru final, prin acordul pe care îl avem cu @RoperCenter. Din toate alegerile pe care compania noastră de sondare le-a studiat până acum, consider că cele ce au avut loc ieri în România sunt, de departe, cele mai surprinzătoare. Dar explicaţii există şi vom căuta să le formulăm cu mai multe detalii şi rigoare în perioada următoare. În numele AtlasIntel, îmi cer scuze pentru eroarea estimărilor noastre la primul tur al alegerilor prezidenţiale din România”, a mai spus Andrei Roman.
