Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că nu se aşteaptă ca agenţia S&P să retrogradeze România. El consideră că evoluţia corectării deficitului bugetar reprezintă un argument important pentru menţinerea ratingului.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat joi, la Antena 3 CNN, că nu se aşteaptă ca agenţia S&P să retrogradeze România, în condiţiile în care ţara a făcut progrese în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar.
„Am spus că eu nu mă aştept ca S&P să retrogradeze România, pentru că performanţa în ceea ce priveşte corectarea deficitului bugetar este remarcabilă în 2 ani de zile.
Bugetul este construit fără îndoială, dar dacă vine un guvern care face rectificare şi care ar provoca un derapaj, da, dar dacă se va întâmpla aşa ceva, vom invita retrogradarea. Deci nu cred că există inconştienţi care să procedeze la o rectificare care trimite România în junk.
Pe baza datelor actuale, o execuţie bugetară care sugerează un deficit în jur de 6% din PIB este elocventă, se va vedea şi la execuţia la 8 luni. Nu există acest risc de derapaj bugetar decât dacă am avea o echipă de inconştienţi”, a explicat el.
Dăianu a vorbit şi despre evoluţia preţului la benzină, despre care spune că reflectă atât probleme ale pieţei interne, cât şi factori externi. El a legat creşterea inflaţiei din a doua parte a anului 2025 de măsurile adoptate atunci de Guvernul Bolojan.
„Preţul la benzină exprimă disfuncţionalităţi ale pieţei interne, dar şi şocuri din afară. Avem creşteri de preţuri care nu sunt o noutate, pentru că inflaţia a sărit în a doua parte a anului 2025, fiind cauzată de măsurile luate de guvernul Bolojan, pentru că nu avea ce să facă.
O scădere rapidă a gap-ului la TVA era o fantezie, iar tăieri de cheltuieli care să reducă aceste 3 puncte procentuale, tot o fantezie. Deci România a trebuit să facă ceea ce era posibil pentru a evita o retrogradare.”
În privinţa formării noului Guvern, Dăianu a subliniat că principala miză este continuarea corecţiei fiscal-bugetare şi adoptarea unei rectificări care să ţină cont de problemele existente în anumite domenii.
„Eu cred că întrebarea crucială pentru România nu e dacă Dăianu ar accepta să fie premier, ci dacă guvernul ăla care va trece va continua corecţia fiscal-bugetară, să facă o rectificare bugetară care să ţină cont de necazurile din unele sectoare, precum sănătate”, a adăugat el.
