Respingerea Guvernului Mureşan a fost relatată pe larg de presa internaţională, care vorbeşte despre o criză politică prelungită şi despre presiuni tot mai mari asupra României. Reuters, AFP şi POLITICO analizează consecinţele noului eşec de la Bucureşti.
Parlamentul României a respins miercuri Guvernul propus de Siegfried Mureşan, prelungind criza politică începută în luna mai, după destrămarea coaliţiei de guvernare.
Mureşan a obţinut 182 de voturi, în timp ce pentru învestire erau necesare 233. Informaţia a fost prezentată rapid de agenţiile internaţionale de presă, care au subliniat implicaţiile politice şi economice ale noului blocaj.
POLITICO notează că este a doua respingere oficială a unui candidat propus de preşedintele Nicuşor Dan şi că, în aceste condiţii, se deschide posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.
Preşedintele a transmis însă că un astfel de scrutin ar putea prelungi criza şi încearcă să determine partidele să ajungă la un acord pentru formarea unei noi coaliţii.
AFP scrie că eşecul învestirii prelungeşte o criză despre care analiştii spun că poate alimenta ascensiunea extremei drepte. Agenţia aminteşte că AUR se află în fruntea a două sondaje recente, cu procente de aproape 40%, respectiv 36%.
Totodată, România se confruntă cu un deficit public şi o inflaţie ridicate, iar agenţiile de rating au menţinut în august o perspectivă negativă, pe fondul riscului ca reformele pentru reducerea deficitului să îşi piardă ritmul.
Reuters pune accent pe riscul asupra ratingului de investiţii al României. Agenţia arată că formarea unui guvern capabil să adopte un buget pentru 2027, cu noi reduceri ale deficitului, va fi esenţială pentru menţinerea ţării în categoria „investment grade”.
Şi agenţia chineză Xinhua a relatat despre respingerea Guvernului Mureşan, citând reacţia premierului desemnat după vot. „Aşteptăm să vedem care sunt următorii paşi pe care îi va face preşedintele României”, a spus Mureşan.
Astfel, România rămâne fără un guvern învestit, iar impasul politic se prelungeşte într-un moment în care presiunile economice şi riscul privind ratingul suveran se află deja în atenţia investitorilor şi a instituţiilor internaţionale.
