Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat joi, înainte de o nouă şedinţă CCR pe pensiile magistraţilor, că a trimis CCR un raport de expertiză făcut de un expert contabil: „Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, arată Hotnews.ro.
- ICCJ este cea care a contestat la CCR proiectul Guvernului Bolojan care modifică vârsta de pensionare şi cuantumul pensiilor magistraţilor.
- Vineri, urmează a patra şedinţă CCR pe această sesizare, după amânări generate de boicotul celor patru judecători constituţionali numiţi la propunerea PSD. Este foarte probabil ca CCR să amâne şi vineri luarea unei decizii.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a transmis într-un comunicat de presă că „a fost realizată o expertiză de specialitate independentă”, iar concluzia este că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale” în urma proiectului care modifică pensiile magistraţilor.
Curtea Supremă spune că pensiile magistraţilor vor fi mai mici decât cele pe contributivitate
ICCJ susţine că „rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc” şi că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.
Conform ICCJ, „toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv:
- pentru magistraţii de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puţin;
- pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puţin;
- pentru cei de la curţile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puţin;
- pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puţin”.
„Situaţia de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicţie şi cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”, conform comunicatului de presă de joi.
„O confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru UE”
Instanţa Supremă spune că „aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”.
„Prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituţională, Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanţie constituţională a independenţei justiţiei; nesocoteşte drepturile magistraţilor obţinute din plăţile făcute în sistemul public de pensii şi contravine jurisprudenţei obligatorii a Curţii Constituţionale, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, precum şi recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”, a transmis ICCJ.
Înalta Curte spune că independenţa justiţiei nu poate fi subminată prin „mecanisme financiare arbitrare” şi susţine că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanţii ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament, pentru a doua oară, pe proiectul de lege care modifică pensiile magistraţilor în 2 decembrie anul trecut. A fost nevoie de a doua asumare pentru că în cazul primei asumări CCR a declarat legea neconstituţională, pentru că Guvernul nu a aşteptat suficient timp după avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
O amânare, o părăsire a şedinţei şi o neprezentare
Şedinţa de vineri a CCR, programată de la ora 10:00, este a patra când instituţia se reuneşte în încercarea de a da o decizie privind proiectul privind pensiile magistraţilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), condusă de Lia Savonea, a contestat proiectul Guvernului imediat după adoptarea de către Parlament, la începutul lunii decembrie.
La prima şedinţă CCR, din 10 decembrie, judecătorii constituţionali au amânat o decizie. Ulterior, la şedinţa din 28 decembrie, patru judecători, toţi propuşi de PSD - Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc şi Cristian Deliorga - au părăsit şedinţa, astfel că nu s-a mai putut lua o decizie. În 29 decembrie, când şedinţa a fost reluată, cei patru judecători nu s-au prezentat.
Surse din CCR au explicat pentru HotNews că regulamentul instituţiei prevede că în momentul luării unei decizii pe un anumit subiect - de constituţionalitate sau neconstituţionalitate - trebuie să fie prezenţi toţi judecătorii care au participat la deliberări. În cazul acestui proiect de lege, la deliberări au participat toţi cei nouă judecători. Aşadar, pentru o decizie este nevoie de participarea tuturor celor nouă la şedinţă, conform aceloraşi surse.
Ce prevede legea care modifică pensiile magistraţilor
Legea pentru care Ilie Bolojan şi-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferenţă majoră faţă de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Faţă de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziţie de 15 ani, şi nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia de serviciu a magistraţilor reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
- În fiecare an, vârsta de pensionare va creşte cu un an, până când, în 2042, procurorii şi judecătorii vor ieşi la pensie la 65 de ani.
- Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă avută în activitate.
- Magistraţii se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiţia să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
