Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns unui chestionar realizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că au resimţit, în ultimul an, existenţa unei campanii publice îndreptate împotriva justiţiei, arată datele preliminare făcute publice marţi de Secţia pentru judecători a CSM.
Chestionarul, la care au răspuns aproximativ 2.600 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul magistraţilor în funcţie, a vizat principalele probleme de actualitate din sistemul judiciar. Potrivit CSM, 98,1% dintre respondenţi au indicat că au perceput o campanie publică împotriva justiţiei, iar 67% şi-au exprimat acordul faţă de reacţiile publice ale Consiliului la aceste atacuri. Un sfert dintre judecători au avut o poziţie neutră, iar doar 8% s-au declarat în dezacord.
Datele mai arată că percepţia majoritară a judecătorilor este că principala cauză a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale o reprezintă pasivitatea Parlamentului, urmată de durata urmăririi penale şi de deciziile Curţii Constituţionale. Modificările nelegitime ale completurilor de judecată sunt percepute ca având cel mai redus impact, iar CSM subliniază că prescripţia nu poate fi imputată judecătorilor.
În ceea ce priveşte continuitatea completurilor de judecată, doar 8,4% dintre judecători au declarat că au fost înlocuiţi din complet, majoritatea cu acordul lor şi din motive considerate legitime. Cazurile contestate sunt izolate şi nu pot fi calificate drept o problemă sistemică, arată Consiliul.
Totodată, judecătorii indică drept probleme majore volumul ridicat de muncă, lipsa normării activităţii, schemele insuficiente de personal şi blocarea concursurilor de recrutare în justiţie pentru anii 2025-2026. Peste 60% dintre respondenţi semnalează şi lipsa sediilor adecvate, a sălilor de judecată şi a suportului logistic necesar.
CSM avertizează că discursul public de decredibilizare a profesiei şi rediscutarea constantă a statutului judecătorului afectează climatul organizaţional şi atractivitatea carierei în magistratură. Potrivit Consiliului, această tendinţă se reflectă deja într-o scădere constantă a interesului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, cu riscuri pe termen lung asupra calităţii actului de justiţie.
