Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se va reuni vineri, 28 martie 2025, pentru a analiza evoluţiile şi perspectivele conflictului din Ucraina, precum şi poziţia României în cadrul procesului de negociere privind încheierea acestuia. Şedinţa va avea loc la o zi după ce preşedintele interimar Ilie Bolojan a luat parte la Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, unde s-a decis înfiinţarea unui grup de lucru pentru monitorizarea acordului de încetare a focului la Marea Neagră, un acord la care România va fi parte activă. Aceasta va fi prima şedinţă a CSAT sub conducerea lui Ilie Bolojan.
„Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc vineri, 28 martie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Printre temele ce vor fi discutate se numără analiza evoluţiei conflictului din Ucraina, în urma invaziei nejustificate a Federaţiei Ruse, impactul asupra securităţii României şi poziţionarea ţării în cadrul negocierilor pentru încetarea războiului dintre Rusia şi Ucraina.
De asemenea, vor fi prezentate rapoarte referitoare la activitatea instituţiilor implicate în securitatea naţională pe parcursul anului 2024, precum şi obiectivele pentru anul 2025, alături de Raportul anual al CSAT privind activitatea desfăşurată în 2024.
„În cadrul şedinţei Consiliului vor fi analizate şi alte teme de actualitate în domeniul securităţii naţionale”, a adăugat Administraţia Prezidenţială.
După participarea la Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat formarea unui grup de lucru pentru monitorizarea acordului de încetare a focului de 30 de zile în zona Mării Negre, România urmând să contribuie activ la implementarea acestui acord, în continuarea sprijinului pentru Ucraina şi întărirea securităţii pe Flancul Estic al NATO.
„Referitor la monitorizarea acestui armistiţiu de 30 de zile, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a asigura respectarea acordului. Marea Neagră este o zonă deosebit de importantă pentru România, având în vedere investiţiile şi rolul strategic al portului Constanţa, cel mai mare de la Marea Neagră. România va participa activ, prin infrastructura sa, inclusiv radare, drone şi Poliţia aeriană. Vom colabora cu Turcia şi Bulgaria pentru a asigura deminarea şi respectarea acordului”, a spus preşedintele.
Bolojan a adăugat că mai multe ţări au anunţat deja contribuţiile financiare suplimentare, iar altele urmează să finalizeze procedurile necesare.
„Majoritatea ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia unuia sau două state, au confirmat respectarea acordurilor stabilite la Consiliul European, iar sumele stabilite au fost confirmate. Chiar şi state non-UE care sunt implicate în acest grup pot contribui suplimentar, iar aceste decizii sunt la latitudinea fiecărei naţiuni”, a declarat preşedintele interimar la Paris.
El a precizat că este posibil ca, în perioada următoare, să se discute şi despre o eventuală creştere a numărului de forţe NATO pe Flancul estic, decizie ce va fi luată probabil după Summit-ul NATO din iunie.
