Cristian Pîrvulescu, analiza campaniei electorale din aprilie 2025: negativă, tensionată şi marcată de un discurs cu tendinţe violente

Campania electorală din aprilie 2025 nu a fost constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere şi a reflectat polarizarea şi frustrarea, afirmă analistul politic Cristian Pîrvulescu, care apreciază că aceasta s-a desfăşurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naţionaliste şi o competiţie strânsă între competitori.

'În contextul anulării scrutinului din decembrie şi repetării alegerilor prezidenţiale, campania electorală s-a desfăşurat într-un climat tensionat, dar predictibil, marcat de polarizare, mesaje naţionaliste şi o competiţie strânsă între challengeri. Din aceste cauze, competiţia electorală a fost puternic marcată de o campanie negativă, mai amplă şi mai bine regizată decât în scrutinele anterioare. Atunci când programele există, ele sunt doar simple exerciţii impuse. În loc să se axeze pe programe, soluţii şi viziuni pentru viitor, candidaţii şi-au concentrat mesajele pe atacuri directe şi indirecte, discreditări personale şi teme menite să stârnească frică sau indignare', a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Cristian Pîrvulescu.

Analistul politic consideră că, departe de a fi o campanie 'cuminte' sau moderată, campania electorală din noiembrie 2024 a fost una care încă păstra elemente tradiţionale.

'La competiţia tradiţională dintre PSD şi PNL se adăuga însă şi cea care dădea voce clivajului pro sau anti-Europa. Deşi au luat-o în calcul, partidele-sistem şi candidaţii lor nu au înţeles schimbarea de paradigmă şi au fost puse în dificultate. Campania electorală din aprilie 2025 a fost negativă, tensionată şi marcată de un discurs cu tendinţe violente. Tema centrală a fost contestarea procesului democratic şi a modului în care a fost organizat scrutinul, ceea ce a pus candidatul partidelor-sistem în defensivă. Retorica politică a fost dominată de acuzaţii dure, atacuri directe şi polarizare accentuată. Mai multe partide şi candidaţi au folosit retorica fricii şi a 'pericolului iminent' pentru a mobiliza alegătorii. Tema 'turul doi înapoi' a devenit simbolul neîncrederii în instituţiile electorale, sugerând că unii actori politici au fost eliminaţi sau marginalizaţi prin metode controversate', a explicat Cristian Pîrvulescu.

El a arătat că 's-a speculat că procesul electoral a fost manipulat sau modificat în favoarea unor candidaţi, ceea ce, pe fundalul teoriilor conspiraţioniste, a alimentat tensiunile'.

'Emoţiile negative (frustrare, revoltă, sarcasm) au fost vizibile atât în discursurile candidaţilor, cât şi în reacţiile publicului, iar reţelele sociale au fost un spaţiu de confruntare dură, adesea lipsită de argumente raţionale. Campania din aprilie 2025 nu a fost una constructivă sau moderată, ci dimpotrivă a accentuat criza de încredere şi a reflectat polarizarea şi frustrarea', a subliniat profesorul Pîrvulescu.

Referindu-se la eficienţa mesajelor competitorilor către populaţie, el a explicat că 'diferenţa dintre o campanie electorală pentru turul întâi al alegerilor prezidenţiale şi cea pentru turul al doilea este semnificativă, atât din punct de vedere strategic, cât şi tactic'.

'La primul tur obiectivul îl reprezintă mobilizarea propriei baze electorale. Candidaţii îşi afirmă clar identitatea politică, vorbesc în special pentru propriul electorat şi folosesc un discurs nu neapărat ideologic, pentru că în România nu este o tradiţie a dezbaterii ideologice, dar mai radicalizat şi mai conturat. În schimb, la turul al doilea accentul cade pe câştigarea electoratului indecis şi atragerea susţinătorilor celorlalţi candidaţi. Tonul devine mai moderat, iar mesajele tind să fie mai largi, mai incluzive şi mai echilibrate. În campania pentru primul tur se utilizează o tehnică discursivă dură şi polemică. Candidaţii se delimitează între ei, folosesc atacuri şi încearcă să îşi marcheze un profil clar - naţionalist, pro-european, reformist, tehnocrat etc', a arătat Pîrvulescu.

Spre exemplu, după cum a spus analistul politic, George Simion a avut un mesaj 'direct, simplu, antisistem, cu accent naţionalist, eficient pentru electoratul conservator'.

'Simion a urmărit mobilizarea electoratului nemulţumit, din zonele rurale sau din segmentul tinerilor neangajaţi politic. A folosit un ton populist, apelând la teme precum 'turul doi înapoi', 'românii trebuie să îşi ia ţara înapoi', respingerea influenţelor externe, în special ale UE, nu şi ale Administraţiei Trump, şi combaterea 'trădătorilor de neam' din politică. A refuzat dialogul cu alţi candidaţi şi participarea la dezbateri pentru a ocoli teme care i-ar fi fost dificile. Mesajul său a fost eficient în rândul alegătorilor antisistem, sensibili la teoriile conspiraţiei, care se simt victime ale sistemului politic post-decembrist, dar nu a reuşit să atingă consistent electoratul urban educat. Campania sa a fost preponderent online, folosind stereotipuri tipice mediului virtual, dar fără a oferi soluţii reale la probleme reale', a afirmat analistul politic.

În ceea ce priveşte prestaţia candidatului Alianţei electorale 'România, Înainte!', Crin Antonescu, 'în rolul de challenger', profesorul Pîrvulescu este de părere că acesta 'a pus în scenă un discurs politic clasic, echilibrat, dar mai puţin incisiv'.

'Campania sa a pus accentul pe experienţă, echilibru, stabilitate şi apel la raţiune, poziţionându-se ca o alternativă 'serioasă' la populism. Mesajele sale au inclus întoarcerea la anumite valori democratice, cu un echilibru între tradiţie şi modernizare şi restabilirea prestigiului funcţiei prezidenţiale. Deşi discursul său s-a dorit argumentat şi rafinat, pentru unii alegători din zona valoric liberală a fost perceput drept distant şi învechit, mai ales în contrast cu stilul combativ al lui Simion. În acest fel, Antonescu a reuşit totuşi să îşi asigure susţinerea unei părţi a electoratului care societal se revendică de la liberalism. Nu a putut ocoli dezbaterile, dar a fost obligat să adopte o strategie defensivă, care nu poate seduce electoratul antisistem pro-european', a subliniat analistul politic.

În schimb, afirmă el, electoratului antisistem cu deschidere pro-europeană i se adresează Nicuşor Dan, al cărui mesaj central este 'omul din afara sistemului'.

'Nicuşor Dan şi-a construit campania în jurul unor teme recurente din cariera sa: independenţa faţă de partide, integritatea personală, competenţa şi lupta împotriva corupţiei şi birocraţiei. Aceste mesaje au fost calibrate pentru electoratul urban, educat, activ civic şi dezamăgit de clasa politică tradiţională. Deşi a reuşit să consolideze o bază solidă de susţinători în mediul urban, Nicuşor Dan nu a reuşit să atragă electoratul din mediul rural şi electoratul tradiţional şi a fost vulnerabil la atacuri instituţionale şi la campania negativă', a explicat profesorul Pîrvulescu.

Totodată, afirmă analistul politic, 'prezenţa lui Victor Ponta în campania electorală din 2025 a fost dominată de o retorică extremistă, populistă şi cu accente nostalgice, la concurenţă cu George Simion, urmărind o aşa-zisă revenire la 'normalitate' ('turul doi înapoi' ca temă centrală trimiţând la o aşa-zisă resetare 'democratică'), critica 'sistemului' şi a instituţiilor şi un accent special pe criticarea autorităţilor electorale'.

'În acelaşi timp, discursul său a fost accesibil, cu un ton colocvial, menit să rezoneze cu publicul din zonele tradiţional favorabile PSD. Participarea selectivă la dezbateri a fost menită să îl potenţeze în raport cu alţi candidaţi, dar şi cu George Simion. Mesajul lui a fost eficient într-o zonă de nişă, dar pare să nu fi reuşit să capteze agenda naţională sau să atragă electoratul tânăr sau indecis, mai ales în faţa candidaţilor care au dominat online-ul şi mass-media', a subliniat Cristian Pîrvulescu.

Solicitat să se refere la interdicţia de a critica contracandidaţii, impusă de Autoritatea Electorală Permanentă, analistul politic a afirmat că reglementarea criticării contracandidaţilor ridică întrebări serioase privind echilibrul dintre protejarea unui climat electoral echilibrat şi respectarea libertăţii de exprimare.

'Pe de o parte, există suficiente argumente pentru combaterea discursului instigator la ură şi promovarea unei campanii constructive pentru protejarea integrităţii procesului electoral. Pe de altă parte, nici contraargumente împotriva unei astfel de reglementări nu pot fi trecute cu vederea. Libertatea de a critica este esenţială într-o democraţie şi cu atât mai mult în context electoral, când cetăţenii trebuie să cunoască punctele slabe ale candidaţilor. O astfel de reglementare, dacă este formulată vag sau aplicată în mod generalizat, poate conduce la o limitare periculoasă a libertăţii de exprimare. Într-o democraţie funcţională, critica între candidaţi nu este doar permisă, ci necesară pentru informarea alegătorilor. În schimb, o reglementare clară care interzice doar calomnia sau discursul incitator la ură - şi nu critica onestă - ar fi mai potrivită şi mai echilibrată', a punctat Cristian Pîrvulescu.

Analistul politic a subliniat că, 'dacă actuala campanie electorală este percepută ca fiind formală, controlată sau lipsită de substanţă, atunci încrederea în democraţie şi în instituţii riscă să scadă'.

'În schimb, o campanie deschisă, onestă şi bazată pe competiţie de idei ar putea întări sentimentul că votul contează şi că instituţiile lucrează în interesul cetăţenilor', a spus profesorul Cristian Pîrvulescu.