Volumul nou de credit de consum a crescut cu aproape o treime în martie anul curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai bună dinamică din ultimii trei ani. Creditele ipotecare sunt şi ele în revenire, după o perioadă foarte slabă în 2023, când impactul creşterii dobânzilor a cernut cererea solvabilă, relevă analiza Profit.ro.
Băncile au acordat credite noi de consum de 24,1 miliarde de lei în martie anul curent, date anualizate, cu 32% peste nivelul înregistrat în martie 2023.
Creditul de consum intrase într-o fază de răcire în 2023, pe fondul inflaţiei ridicate şi a încetinirii consumului în general în economie. Din octombrie anul trecut, dar mai ales din ianuarie anul curent, creditul de consum a accelerat simţitor.
Dacă ajustăm cu inflaţia, care a fost de 6,6% pe an în martie, creditul de consum a crescut cu 24%, cel mai ridicat nivel de după martie 2022. De notat că împrumuturile noi de consum s-au contractat cu până la 20% în termeni reali anul trecut, având în vedere inflaţia care a depăşit şi 16% pe an.
De remarcat că băncile au tăiat din dobânzile la creditele de consum în lei, de la circa 13-14% pe an anul trecut la sub 11% în aprilie anul curent.
Creditul nou de la instituţiile financiare nebancare (IFN), care este în mare măsură tot credit de consum, a crescut cu 26% în martie la 6,4 miliarde de lei, date anualizate, cea mai mare creştere din ultimii doi ani. Dinamica reală a fost de circa 18%. Raportul credit nou de la IFN/credit de la bănci s-a majorat la 16%, faţă de 11-12% în 2019-2021.
Creditarea ipotecară a fost cel mai aspru lovită de creşterea dobânzilor, având în vedere că aceste împrumuturi sunt în general pe termen lung şi impactul este mare în rata lunară. Dobânzile s-au dublat de la 4% în 2021 la peste 8% în 2023 şi s-au stabilizat la 8% în ultimul an, în condiţiile în care IRCC se plasează în preajma nivelului de 6% al facilităţii de depozit.
Fluxul de credit ipotecar nou a scăzut în martie cu 3%, la 14,6 miliarde de lei, date anualizate, venind de la o contracţie nominală de aproape 40% în vara-toamna anului trecut. Contracţia reală în martie anul curent este de peste 9%, dar aceasta a atins şi 44% în 2023.
Datele acestea de la BNR exclude refinanţările, restructurările, conversiile şi transferurile, volume care sunt incluse în raportările cu frecvenţă lunară. Creditele în lei domină fluxurile noi, după interdicţiile care au restrâns puternic creditarea în valută post-criza financiară. Sub 1% din împrumuturile noi sunt în monedă străină.
Cererea de credit ipotecar se va îmbunătăţi mai mult abia când vor scădea dobânzile. Analiştii aşteaptă ca BNR să reducă rata cheie de la nivelul curent de 7% în iulie sau august, dar nu văd tăieri ample în acest an, având în vedere presiunea de creştere a salariilor şi deficitul bugetar ridicat, care forţează creşterea preţurilor.
O actualizarea a dobânzilor la creditele ipotecare va veni oricum cu o întârziere şi mai mare, având în vedere că IRCC se aplică în contracte la 6 luni de la prima dată culeasă în calculul trimestrial şi cu 3 luni de la ultima. Astfel, IRCC pentru datele culese în iulie-septembrie se va aplica abia de la 1 ianuarie 2025.
