Scriitoarea canadiană Anne Carson a primit, joi, Premiul Nobel pentru Literatură 2026, devenind una dintre cele mai importante figuri ale poeziei contemporane recompensate de Academia Suedeză. Distincţia i-a fost acordată „pentru opera sa îndrăzneaţă şi creativă care, printr-un dialog ludic cu tradiţia clasică, a creat forme noi pentru literatura contemporană”.
Născută la 21 iunie 1950, la Toronto, Carson este poetă, eseistă, traducătoare şi specialistă în literatura clasică. Parcursul său intelectual combină studiul Greciei antice cu poezia modernă, antropologia, literatura comparată şi istoria. Academia Suedeză a evidenţiat tocmai această îmbinare neobişnuită dintre erudiţie şi experiment literar.
Opera sa explorează permanent relaţia dintre cuvinte, sens şi originea limbajului. Pentru Carson, etimologia reprezintă unul dintre punctele de plecare ale creaţiei, iar traducerea şi scrisul nu sunt activităţi separate, ci modalităţi de a căuta noi sensuri.
„Dacă ştiam ce este poezia, nu aş avea nevoie să scriu”, a declarat ea într-unul dintre puţinele interviuri acordate. „Este ceva ce caut pe bâjbâite în întuneric”.
Debutul său literar a avut loc în 1986, cu volumul „Eros”. Au urmat „Short Talks”, „Plainwater”, „The Glass Essay”, „Autobiography of Red: A Novel in Verse”, „If Not, Winter: Fragments of Sappho” şi „Float”, cărţi prin care a combinat poezia, eseul, traducerea şi formele narative.
Printre autorii pe care îi apreciază se află Homer, Thomas Hardy şi Stevie Smith, în timp ce Virginia Woolf este considerată de Carson una dintre figurile fundamentale ale literaturii.
De-a lungul carierei, scriitoarea canadiană a primit numeroase distincţii, printre care Premiul T. S. Eliot, PEN Award for Poetry in Translation şi Griffin Poetry Prize. A beneficiat de burse Guggenheim şi MacArthur şi a fost recompensată în 2020 cu Premiul Prinţesa de Asturias pentru Literatură.
Premiul Nobel vine după o carieră de decenii în care Carson a făcut legătura între literatura clasică şi formele experimentale ale prezentului. Prin această construcţie, ea a devenit o voce aparte a literaturii de limbă engleză.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Literatură i-a revenit scriitorului maghiar László Krasznahorkai.
În istoria premiului, acordat pentru prima dată în 1901, au existat 18 laureate femei până la includerea lui Carson în această listă. Prima a fost Selma Lagerlöf, în 1909. Cel mai tânăr laureat rămâne Rudyard Kipling, premiat la 41 de ani, iar cea mai în vârstă a fost Doris Lessing, care avea 88 de ani.
Premiul pentru Literatură a fost împărţit între doi scriitori doar de patru ori, iar niciun autor nu l-a câştigat de două ori. În două cazuri, Boris Pasternak şi Jean-Paul Sartre au refuzat distincţia.
După Nobelul pentru Literatură, săptămâna premiilor continuă vineri cu anunţarea Nobelului pentru Pace, iar luni este programată dezvăluirea laureatului pentru Economie.
