Cele mai importante filme din producţia autohtonă se văd pe marele ecran la TIFF.24, în cadrul Zilele Filmului Românesc. În competiţia ZFR intră 8 lungmetraje - dintre care 6 documentare - şi 20 de scurtmetraje, care vor concura pentru cele trei trofee puse în joc: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut şi Cel mai bun scurtmetraj. Programul e completat de titluri româneşti premiate în ultimul an şi de producţii care vor avea premiera mondială la Cluj-Napoca, în afara competiţiei.
Juriul competiţiei de lungmetraj Zilele Filmului Românesc reuneşte profesionişti de prestigiu din industria cinematografică internaţională: Fatima Djoumer, CEO Europa Cinemas, Lenka Tyrpáková, directoarea artistică a Festivalului Finále Plzeň, şi Tomasz Żygo, coordonator de festival, programator şi distribuitor.
Competiţia de scurtmetraj Zilele Filmului Românesc va fi jurizată de Arnaud Chevallier, fondatorul agenţiei de vânzări B-Rated International, Réka Lemhényi, una dintre cele mai apreciate monteuze din Ungaria, şi producătorul german Christoph Thoke, informează news.ro.
Inspirat de celebrul caz al grupului de români care a reuşit să sustragă şapte tablouri de mare valoare din muzeul Kunsthal din Rotterdam, „Jaful secolului” (r. Teodora Ana Mihai) este mai mult decât o poveste despre un jaf spectaculos, ci o meditaţie asupra condiţiei lucrătorilor migranţi care ajung în Vest. Scris de Cristian Mungiu şi filmat de Marius Panduru, filmul o are ca protagonistă pe actriţa franceză de origine română Anamaria Vartolomei şi a câştigat Marele Premiu la Festivalul de la Varşovia.
Prezentat în premieră mondială la Toronto, „Tata” (r. Lina Vdovîi, Radu Ciorniciuc) documentează povestea Linei, o jurnalistă din Republica Moldova care se reconectează cu tatăl ei emigrat în Italia, după ce acesta îi spune că e victima unui abuz grav la locul de muncă. Pe măsură ce începe să-l filmeze şi să-l cunoască dincolo de amintirile dureroase care i-au înstrăinat, Lina porneşte într-o călătorie profund personală, care scoate la lumină traume vechi transmise din generaţie în generaţie.
În vara lui 1989, cu câteva luni înainte ca blocul sovietic să se destrame, Festivalul mondial al tinerilor şi studenţilor a fost găzduit de Coreea de Nord, care şi-a deschis pentru prima oară porţile unor delegaţii străine din toată lumea. Documentarul „Viitor luminos” (r. Andra MacMasters), prezentat în premieră la IDFA, este o incursiune unică în miezul acestui eveniment caleidoscopic, urmărind pas cu pas delegaţia română participantă graţie unor senzaţionale imagini filmate de videastul Emilian Urse.
Un alt film de montaj remarcabil este şi „Triton” (r. Ana Lungu), construit din imagini rare de arhivă filmate între cel de-al Doilea Război Mondial şi Revoluţia din 1989. Cele trei poveşti acompaniate din off de comentariul ludic al autoarei compun nu doar radiografia alternativă a unei epoci, ci şi un eseu personal despre memorie şi istorie.
Proiectat în premieră mondială, „Love Hurts” (r. Alexandru Mavrodineanu) este un documentar intim despre fragilitatea şi forţa iubirii, care îşi face spectatorii martori la poveştile reale a două cupluri, pe parcursul a doi ani de suferinţă, despărţiri şi reconcilieri. Acesta explorează nu doar dinamica sinuoasă a relaţiilor, ci şi procesul vertiginos al vindecării emoţionale.
La marginea unui sat din Transilvania, o comunitate de romi trăieşte izolată de restul lumii, despărţită de un râu care devine simbolul unei graniţe invizibile. „Beyond the River” (r. Endre David) surprinde realitatea brutală a acestor oameni, marcată de lupta constantă pentru supravieţuire. E un document-şoc şi, totodată, oglinda nemiloasă a unei societăţi care ţine la distanţă ceea nu vrea să vadă.
Doru Chirodea, „cel mai necunoscut poet din Timişoara”, este personajul central din „Un mal rebel” (r. Bogdan Puşlenghea), care prezintă atât viaţa petrecută în anii ‘80 în Statele Unite, unde a devenit cunoscut în lumea underground a revistelor literare independente, dar şi momentul revenirii în Timişoara natală. Documentarul e o reflecţie senină la apusul unui stil de viaţă boem şi rebel.
„Anul nou care n-a fost”, debutul în lungmetraj al lui Bogdan Mureşanu, este o tragicomedie corală, a cărei acţiune e plasată într-o singură zi, chiar înainte de Revoluţia din 1989. Filmul a avut premiera în 2024 la Festivalul de la Veneţia, unde a fost distins cu Premiul secţiunii Orizzonti şi Premiul FIPRESCI, şi a fost marele câştigător la cea mai recentă ediţie a premiilor Gopo.
În afara competiţiei, la TIFF.24 vor mai putea fi văzute şi cele mai recente titluri semnate Radu Jude, „Kontinental ‘25” (Ursul de Argint pentru Scenariu la Berlinale 2025) şi experimentalul Sleep #2, film de montaj asamblat din imagini înregistrate de o cameră web şi, totodată, omagiu adus de autor lui Andy Warhol; în premieră mondială, „Pădurea de molizi”, cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, care reconstituie una dintre cele mai întunecate pagini din istoria României - masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941; premiera mondială a lui „Comatogen” (r. Igor Cobileanski), o fabulă morală construită ca un puzzle din perspective diferite ale uneia şi aceleiaşi poveşti; irezistibilul documentar „După cioate” (r. Mihai Dragolea, Radu Mocanu), aflat la intersecţia dintre manifest activist şi satiră; „Caliu. Nicidecum altceva, ce să fac altceva?” (r. Simona Constantin), un portret al lui Caliu, lăutarul din Clejani cunoscut drept „regele viorii”; coproducţia germano-română „Little Syria” (r. Mădălina Roşca, Reem Karssli), mărturia tuşantă a unei familii de sirieni exilaţi în Berlin; şi „TWST - Things We Said Today”, cel mai recent film al lui Andrei Ujică, recompensat cu Premiul de Excelenţă la TIFF.
Selecţia de scurtmetraje din ZFR arată cinemaul românesc în toată diversitatea sa, atât prin viziunea unor regizori emergenţi proaspăt selecţionaţi la Cannes („Alişveriş” de Vasile Todinca şi „Fursecuri şi lapte” de Andrei Tache-Codreanu), dar şi prin filmele scurte realizate de cineaşti consacraţi, ca Florin Şerban, Claudiu Mitcu, Octav Chelaru, Bogdan Mureşanu (selecţionat la Annecy cu „Magicianul”) şi Igor Cobileanski („Nebunul” - proiectat tot în premieră mondială).
