Demisia preşedintelui Klaus Iohannis, anunţată oficial pe 12 februarie 2025, a stârnit un interes considerabil în rândul presei internaţionale, care caracterizează acest moment ca fiind unul decisiv pentru România. După mai bine de zece ani la conducerea statului, Iohannis renunţă la funcţie în contextul unor presiuni politice intense şi al unei crize politice profunde, generate de anularea controversată a alegerilor prezidenţiale din noiembrie anul trecut.
Potrivit publicaţiilor internaţionale, precum Reuters şi The Guardian, Klaus Iohannis a ales să-şi încheie mandatul înainte de termen pentru a preveni o escaladare a tensiunilor politice şi sociale. „Pentru a proteja România de o criză inutilă şi distructivă, am decis să demisionez din funcţia de preşedinte”, a declarat Iohannis în faţa jurnaliştilor.
Criza a fost declanşată după ce rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie a adus o surpriză majoră: victoria candidatului de extremă dreapta, Călin Georgescu, un politician cunoscut pentru retorica sa anti-NATO şi pentru simpatiile sale controversate.
Presa internaţională evidenţiază faptul că Ilie Bolojan, preşedintele Senatului şi lider al Partidului Liberal, va ocupa funcţia de preşedinte interimar până la alegerile repetate din luna mai. Deşi Bolojan va avea atribuţii restrânse, va trebui să facă faţă unei situaţii politice complicate, caracterizată prin proteste ample organizate de susţinătorii lui Georgescu.
Criza politică este agravată de ascensiunea partidelor de extremă-dreapta, care au câştigat popularitate în ultimul an, profitând de nemulţumirile cetăţenilor legate de corupţia endemică şi stagnarea economică. Conform unor analize realizate de Politico, aceste formaţiuni au reuşit să obţină sprijin din partea unei părţi considerabile a electoratului, ceea ce le-a permis să propună o moţiune de suspendare a preşedintelui.
