Proiectul de lege privind pensiile de serviciu din sistemul judiciar conţine modificări a trei acte normative aflate în vigoare, prin care se schimbă modalitatea de calcul a pensiilor pentru magistraţi, personalul auxiliar al instanţelor şi al Curţii Constituţionale. Unii dintre cei vizaţi vor primi însă pensiile la nivelul prevăzut de legislaţia aflată acum în vigoare, informează Hotnews.ro.
- Formulă unică de calcul pentru întregul sistem judiciar
- Pensia de urmaş devine accesibilă mai târziu pentru soţul supravieţuitor al unui magistrat
- Unii magistraţi se vor putea pensiona în continuare pe formula de calcul aflată în vigoare
- Vechimea ca notar sau avocat nu va mai putea fi asimilată vechimii de magistrat
În primul rând, este modificată Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Astfel, dacă acum legea prevede că vechimea necesară pentru pensionarea magistraţilor este de cel puţin 25 de ani de muncă în această categorie profesională, prin proiectul guvernul este menţinută aceasă condiţie, dar este adăugată una suplimentară, anume ca vechimea totală în muncă să fie de 35 de ani. Vârsta minimă de pensionare este ridicată de la 60 la 65 de ani.
Noua formulă de calcul a pensiilor magistraţilor
Modul de calcul al pensiei pentru judecători, procurori, judecători CCR şi magistraţii-asistenţi de la ÎCCJ şi CCR este stabilit astfel: 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, la care se adaugă condiţia ca pensia să nu fie mai mare decât 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
În momentul de faţă, pensia reprezintă 80% din baza de calcul reprezentată de veniturile din ultimii 2 ani de activitate, iar limitarea cuantumului pensiei de serviciu este la 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate, potrivit celei mai recente modificări a Statului judecătorilor şi procurorilor, anume Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.
În cazul în care un magistrat alege să se pensioneze după numai 20 de ani de activitate în magistratură, penalizarea la baza de calcul nu va mai fi de numai 1% pentru fiecare an lipsă la vechime până la cei 25 de ani, ci de 2%. Chiar şi în acest caz, magistraţii tot vor trebui să aibă 35 de ani de vechime totală în muncă.
De asemenea, soţul supravieţuitor al unui magistrat poate beneficia de pensia de urmaş începând cu vârsta de 65 de ani, nu 60 de ani, cât este în momentul de faţă.
În cazul celor care urmează să se pensioneze pe baza legii aflate în vigoare înainte de 1 ianuarie 2024, care permitea pensionarea şi la vârsta de 47 de ani, este eliminată complet posibilitatea, încă existentă, ca pensia să fie mai mare decât ultimul salariu.
Care magistraţi vor primi în continuare pensii foarte mari
Proiectul guvernului Bolojan menţionează, la secţiunea „dispoziţii tranzitorii”, că magistraţii care au primit decizia de pensionare până la intrarea în vigoare a noii legi vor primi pensiile de serviciu în funcţie de prevederile legii aflate acum în vigoare.
Prevederea se va aplica şi pentru magistraţii care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a noii legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii până la data intrării în vigoare, precum şi celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la intrarea în vigoare, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile.
Practic, dispoziţiile tranzitorii lasă deschisă portiţa pensionării în condiţiile actuale, mult mai avantajoase, pentru magistraţi care se află acum în sistem. Acest gen de pensionări ar urma să aibă loc şi în anii următori, dacă este vorba de magistraţi care acum sunt „pensionabili”, dar care aleg să-şi continue activitatea.
Vechimea ca avocat sau notar devine irelevantă
O altă modificare importantă este aceea că nu va mai putea fi completată vechimea în magistratură prin asimilarea vechimii obţinute în calitate de avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult.
Echivalarea se va mai putea face doar pentru cei care au îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, însă după criterii mai stricte.
Modificările făcute la Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor sunt similare celor care îi vizează pe procurori şi judecători, la care se adaugă o prevedere că vârsta de pensionare va creşte treptat până când va ajunge la 65 de ani la 1 decembrie 2030.
Noil condiţii de pensionare se vor aplica şi pentru magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care lucrează la Curtea Constituţională.
