Discuţia despre reducerea numărului de parlamentari, reluată în coaliţia de guvernare, scoate din nou la suprafaţă tensiunile dintre PSD şi UDMR.
În timp ce social-democraţii mizează pe o reformă cu impact electoral major, Uniunea condusă de Kelemen Hunor caută o soluţie de compromis, care să limiteze pierderile. Potrivit unor surse politice, liderul UDMR ar fi propus o reducere cu 10% a numărului de mandate, mult sub obiectivul USR de 300 de parlamentari, inspirat de referendumul din 2009.
Replica PSD nu s-a lăsat aşteptată. Social-democraţii au adus în discuţie eliminarea „pragului electoral alternativ” – mecanismul care, în ultimele decenii, a asigurat prezenţa constantă a UDMR în Parlament chiar şi atunci când formaţiunea s-a apropiat periculos de limita de 5%.
În baza Legii nr. 208/2015, partidele care obţin cel puţin 20% din voturi în patru judeţe pot accede în Legislativ, chiar dacă nu trec pragul naţional.
Această prevedere a fost vitală pentru UDMR, care câştigă tradiţional scoruri mari în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Satu Mare, Bihor şi Sălaj. Însă schimbările demografice şi scăderea participării politice în rândul comunităţii maghiare ridică semne de întrebare asupra capacităţii Uniunii de a-şi păstra această ancoră electorală.
Prin urmare, dezbaterea despre reducerea numărului de parlamentari a devenit, în fapt, un joc al puterii în interiorul coaliţiei. PSD foloseşte reforma instituţională ca pârghie de presiune, iar UDMR încearcă să-şi securizeze viitorul politic într-un context în care riscul de a nu mai atinge pragul electoral este tot mai real. În spatele discuţiei tehnice despre numărul de mandate, se ascunde o luptă pentru supravieţuire politică şi redefinirea echilibrelor din coaliţia de guvernare.
