Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi Paştele, cea mai importantă zi din calendarul religios, care marchează Învierea lui Iisus Hristos. Sărbătoarea este însoţită de numeroase tradiţii şi obiceiuri, transmise din generaţie în generaţie, fiecare având o semnificaţie legată de sănătate, curăţenie sufletească şi prosperitate.
În dimineaţa de Paşte, există obiceiul spălatului pe faţă cu apă neîncepută, pusă într-un vas nou, în care se adaugă un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde – simboluri ale vieţii, purităţii şi belşugului. Tot în această zi, se spune că este bine să porţi haine noi, ca semn al reînnoirii spirituale.
La masa festivă, primul aliment consumat este Paştile – anafura sfinţită în noaptea de Înviere. Un alt obicei nelipsit este ciocnitul ouălor roşii, însoţit de salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”. Tradiţia spune că cei care ciocnesc ouă împreună se vor întâlni şi în viaţa de apoi. De altfel, acest salut este folosit timp de 40 de zile, până la sărbătoarea Înălţării.
Prima zi de Paşte vine şi cu o serie de interdicţii. Se spune că nu este bine să dormi dimineaţa, pentru a nu fi lipsit de energie tot anul. De asemenea, nu sunt recomandate activităţile gospodăreşti – spălatul, călcatul sau curăţenia – ziua fiind dedicată odihnei şi celebrării Învierii.
Preotul Dan Damaschin a explicat că această zi ar trebui trăită în linişte şi armonie, evitând conflictele şi tensiunile. Credincioşii sunt îndemnaţi să participe la slujbe şi să petreacă timpul alături de familie.
Totodată, tradiţia mai spune că nu este bine să dai bani sau obiecte din casă în prima zi de Paşte, pentru a nu pierde norocul şi sporul. Vizitele la cimitir sunt, de asemenea, evitate în această zi, fiind rezervate pentru a doua zi de Paşte sau pentru Paştele Blajinilor.
