Curtea Constituţională publică, vineri, Hotărârea referitoare la respingerea contestaţiilor cu privire la candidatura lui Călin Georgescu şi explică, între altele, că BEC avea nu doar competenţa, ci şi obligaţia să verifice condiţiile de eligibilitate. În plus, Curtea Constituţională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii şi valori constituţionale nu conduce la o sancţionare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcţia de Preşedinte al României.
Preşedintele CCR, Marian Enache, afirmă că, deşi în perioada alegerilor, „pasiunile şi partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depăşeşte sfera obişnuinţei, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE şi al NATO, există o ordine constituţională şi legală care trebuie respectată”.
CCR publică, vineri, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 7/2025 privind respingerea contestaţiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025.
Preşedintele CCR, Marian Enache, face câteva precizări, „întrucât în spaţiul public există o aşteptare justificată pentru informaţii clarificatoare”.
„În ultima perioadă, putem observa o acţiune consistentă şi sistematică de discreditare şi devalorizare la scară largă a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale a României. Suntem conştienţi că activitatea Curţii Constituţionale, raportată la rolul său şi la atribuţiile sale, a fost şi va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât şi criticilor la nivelul societăţii. Prin esenţa sa, orice formă de justiţie, cu atât mai mult justiţia constituţională, care are în principal un rol preventiv, nu sancţionator, creează prin deciziile şi hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptăţiţi de soluţia adoptată. Aceste critici sunt fireşti şi sunt o dovadă că în România pluralismul politic şi al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituţionale democratice”, a transmis Marian Enache.
Acesta afirmă că legile şi rigorile constituţionale trebuie respectate, chiar dacă este perioadă electorală.
„Totodată, chiar dacă înţelegem că, în perioadele electorale, pasiunile şi partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depăşeşte sfera obişnuinţei, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE şi al NATO, deci parte a spaţiului democratic occidental, există o ordine constituţională şi legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranităţii şi a unităţii statale şi societale, a identităţii constituţionale a statului român. În acest sens, Curtea Constituţională a României, ca instanţă de contencios constituţional prin care se realizează justiţia constituţională, nu poate fi influenţată sau ameninţată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci şi obligaţia constituţională de a garanta supremaţia Constituţiei prin exercitarea efectivă a atribuţiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile şi dezavuabile”, a mai transmis Enache.
Acesta prezintă „câteva explicaţii suplimentare pentru a înţelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr. 7/2025, astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic şi al libertăţii exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreţinută, care poate să conducă la discreditarea instituţiilor statului şi la subminarea încrederii între membrii societăţii noastre”.
CCR precizează că, prin Hotărârea nr. 7/2025, Curtea Constituţională a examinat cinci critici principale invocate în contestaţiile formulate:
Cu privire la competenţa Biroului Electoral Central – Curtea Constituţională a confirmat că BEC avea obligaţia de a verifica respectarea condiţiilor de eligibilitate ale candidatului, conform prevederilor legale şi hotărârilor anterioare ale CCR.
Cu privire la conţinutul argumentativ al deciziei BEC – Curtea a analizat fundamentarea deciziei BEC şi a constatat că aceasta a fost justificată în conformitate cu prevederile constituţionale.
Cu privire la sancţionarea perpetuă – CCR a subliniat că o candidatură poate fi respinsă în urma unor încălcări ale principiilor constituţionale, dar acest lucru nu înseamnă o interdicţie definitivă pentru candidatul respectiv în alte cicluri electorale
Cu privire la dreptul de apărare – Curtea a explicat că procedura de analizare a candidaturilor la BEC nu este una litigioasă, iar contestarea deciziilor se poate face doar la Curtea Constituţională, conform legii.
Aceste clarificări sunt oferite pentru a evidenţia că hotărârea CCR a fost fundamentată pe argumente juridice solide şi că procesul de verificare a candidaturilor trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale şi legalităţii.
