Conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive este o infracţiune gravă, iar legislaţia din România prevede sancţiuni dure pentru cei prinşi în astfel de situaţii. Totodată şoferii români trebuie să aibă în vedere că medicamentele pot lăsa urme în organism, scrie Libertatea.
Ce spune legea
Potrivit articolului 336, alineatul (2) din Codul penal, conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa drogurilor constituie infracţiune. Pentru ca fapta să fie considerată penală, trebuie să fie îndeplinite două condiţii:
- Prezenţa substanţelor psihoactive în probele biologice;
- Demonstrarea afectării capacitaţii de conducere printr-o evaluare medicală.
Ce se întâmplă cu permisul de conducere
Dacă testul de salivă indică prezenţa drogurilor, permisul de conducere este reţinut pe loc şi se dispune suspendarea până la finalizarea anchetei. Acest proces include analiza probelor biologice şi expertiza medico-legală, care confirmă dacă substanţele identificate au afectat capacitatea de a conduce.
Conform Codului Rutier (OUG 195/2002, articolele 102 şi 103):
- Permisul este suspendat pe durata anchetei.
- Dacă expertiza confirmă afectarea capacitaţii de conducere, permisul este anulat, iar şoferul riscã o pedeapsã de la 1 la 5 ani de închisoare sau amendă penală.
- Dacă expertiza infirmă afectarea capacitaţii de a conduce, permisul poate fi restituit.
Cât durează suspendarea permisului
Durata exactă depinde de mai mulţi factori:
- Dacă expertiza se finalizează rapid (aproximativ 2-4 săptămâni), permisul poate fi restituit mai repede dacă nu se confirmă afectarea capacitaţii de a conduce.
- Dacă dosarul ajunge în instanţă, procesul poate dura luni sau chiar ani, timp în care permisul rămâne suspendat.
Contextul deciziei ÎCCJ
Decizia a venit în urma unui caz specific. Un şofer a fost depistat cu benzoilecgonină în organism, un metabolit al cocainei. Cu toate acestea, examenul clinic nu a indicat că acesta se afla sub influenţa drogurilor în momentul conducerii.
ÎCCJ a stabilit că „pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.
Controverse privind durata expertizelor
Recent, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), s-a stabilit că simpla prezenţa a drogurilor în organism nu este suficientă pentru condamnare. Procurorul general, Alex Florenţa, a declarat pentru G4Media că unele expertize pot dura chiar 1-2 ani, timp în care şoferii testaţi pozitiv pot rămâne fără permis.
„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a declarat Alex Florenţa.
Perspectiva medicală
Pe de altă parte, specialiştii INML afirmă că expertiza poate fi realizată în doar câteva zile, în timp ce birocraţia şi lipsa de dotări tehnice sunt cele care generează întârzieri majore.
Pentru a înţelege mai bine implicaţiile deciziei, Dr. Gabriel Ştefan Gorun, medic legist la Institutul Naţional de Medicină Legală (INML), a explicat pentru avocat.net această situaţie:
„Ar trebui să privim lucrurile ceva mai pragmatic, încercând să eliminăm valenţele emoţionale care sunt date acestui subiect. Tratamentele psihotice sau cele diabetice, ca să nu ne pierdem într-o lungă listă de diagnostice care ar putea completa lista exemplelor, pot lăsa astfel de urme. De frică, oamenii aleg, deseori, să nu îşi ia medicamentele, de teama dosarului penal. În interpretarea legislaţiei de până acum, dacă aş fi luat Nurofen Forte, care conţine codeină, aş fi fost pozitiv.”
Medicamente pot lăsa urme detectabile în organism
Medicul a explicat că multe medicamente pot lăsa urme detectabile în organism mult timp după ce efectele lor au trecut. Acest lucru putea duce la situaţii în care pacienţii evitau să-şi ia tratamentul necesar de teama consecinţelor legale.
Dr. Gorun a oferit exemple concrete pentru a demonstra complexitatea situaţiei:
„Ce preferaţi, ca o persoană care are atacuri de panică să aibe o criză în timp ce conduce sau să îşi urmeze tratamentul prescris, care îl face să fie un şofer ca oricare altul”.
Un alt exemplu relevant: „Avem un şofer de TIR, profesionist, competent, responsabil. Însă, persoana în cauză suferă de insomnie şi are dificultăţi în a adormi. Prin urmare, în orele de odihnă pe care el trebuie să le respecte, nu se poate odihni. Ce preferaţi, să ia un barbituric cu inducţie, care îl ajută să adoarmă şi să se odihnească sau să intre în trafic obosit?”, a mai spus medicul.
