În anii '60, un aromân venit de la Constanţa inventa o reţetă de caşcaval care ne-a dus faima în toată lumea. E mană cerească pentru ţăranii din zonă, care nu îşi mai aruncă laptele pe uliţă, ci îl dau la făbrica pe care doi români au ridicat-o în urmă cu nouă ani în Vlăsineşti, judeţul Botoşani. Delicatesa din lapte de vacă e o gustare românească care duce povestea Moldovei mai departe.
Constantin Aniculăesa păşeşte mândru pe poarta fabricii din Vlăsineşti. E relaxat şi zâmbitor. Deja angajaţii îi cunosc fiecare gest al mâinii, a ridicatului din sprânceană sau a gestului care arată că e loc de mai bine. Într-un colţ al Botoşanilor, în 2014 începea povestea lui, dar şi a asociatului său. Lucian Trufin.
Caşcaval cât vezi cu ochii. I-au ajutat şi studiile care au confirmat că laptele de la Săveni este perfect pentru acest preparat. Generaţiile întregi de fermieri din zonă au piaţa de desfacere asigurată. Aceste preparate delicioase le aduc stabilitate, bani în familii şi puterea de a merge mai departe.
De îndată ce laptele părăseşte porţile fermelor, procesul implică o rigurozitate aparte. Nimic nu e lăsat la întâmplare. O spune şi Elena Cazacu, inginerul fabricii de la Vlăsineşti.
În urmă cu doi ani, Comisia Europeană a aprobat cererea de înscriere a Caşcavalului de Săveni în registrul produselor cu indicaţie geografică protejată. Caşcavalul este inclus şi în categoria brânzeturilor maturate după reţete tradiţionale autentice datorită proceselor de fabricaţie.
Am rostogolit caşcavalul de la poarta fabricii într-un magazin din apropiere, de unde clienţii se pot servi în voie.
Campania „Mănâncă româneşti” ne demonstrează încă o dată că gustul care nu se pierde este întotdeauna un câştig.
