Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele îşi construiesc orarele pentru elevi şi profesori. După acestea ar urma să înveţe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul şcolar 2024-2025), scrie edupedu.ro.
Reforma curriculară iniţiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacţii din partea profesorilor şi specialiştilor în educaţie, care contestă unele dintre modificările propuse.
Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a şi a XII-a, unde materia devine opţională pentru profilurile de ştiinţe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învăţătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu şi nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.
O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a şi a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, care susţine că disciplina este esenţială în contextul schimbărilor climatice şi al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educaţiei pentru păstrarea disciplinei în curriculum.
În ceea ce priveşte Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultăţile de Istorie din ţară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât şi istoria universală. Ministrul Educaţiei, Daniel David, a respins acuzaţiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare şi descentralizare”.
Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociaţia Profesorilor Francofoni a lansat o petiţie semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menţinerea a două ore de predare pe săptămână.
În paralel, Ministerul Educaţiei susţine că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor şi şcolilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învăţământ să decidă în funcţie de specificul său. Coaliţia pentru Educaţie, un grup format din părinţi, elevi şi profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluţie pentru toate părţile implicate”.
De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Educaţie, Roxana Mînzatu, a atras atenţia că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esenţiale pentru viitorul pieţei muncii şi pentru competitivitatea economică a ţării. În schimb, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naţionale, altfel riscă să creeze incoerenţe majore între materiile predate şi cele evaluate la Bacalaureat.
Până în prezent, Consiliul Naţional al Elevilor, structură reprezentativă a elevilor organizată şi bugetată de Ministerul Educaţiei, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie.
