Cancerul ovarian continuă să fie una dintre cele mai greu de depistat şi agresive forme de cancer ginecologic. Din cauza simptomelor vagi, absenţei unui program naţional de screening şi întârzierilor în diagnostic, cele mai multe cazuri sunt descoperite abia în stadii avansate, reducând considerabil şansele de supravieţuire.
Conform datelor oferite de Globocan, în România, în anul 2022 au fost înregistrate 1.788 de cazuri noi de cancer ovarian, iar 1.195 de femei şi-au pierdut viaţa din cauza acestei afecţiuni.
La conferinţa dedicată Zilei mondiale a cancerului ovarian, organizată de revista Politici de Sănătate, s-a subliniat că peste 70% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadiile III şi IV, când opţiunile de tratament sunt limitate.
„Este esenţial să punem sănătatea femeii în centrul politicilor publice de sănătate: cu investiţii clare în diagnostic precoce, acces rapid la investigaţii imagistice, teste genetice şi tratamente moderne. Femeile nu mai trebuie să fie victime ale tăcerii, lipsei de informare şi birocraţiei. Cancerul ovarian nu aşteaptă – şi nici noi nu ar trebui să o facem. [...] Cred în nevoia urgentă de acţiune concretă, coerentă şi susţinută pentru a oferi femeilor din România şansa la viaţă, demnitate şi speranţă”, a afirmat prof. univ. dr. Carmen Orban.
Cancerul ovarian, o ameninţare în creştere
Se estimează că, la nivel global, până în 2050 numărul cazurilor va creşte cu 55%, ceea ce transformă această boală într-o urgenţă medicală internaţională.
„Medicina personalizată este, mai ales pentru pacientele cu cancer ovarian, diferenţa dintre un tratament eficient şi unul ineficient, între speranţă şi renunţare”, a declarat senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, subliniind importanţa legii medicinei personalizate şi nevoia de extindere a testării genetice gratuite.
În acest sens, autorităţile din România fac eforturi pentru a accelera accesul la tratamente inovatoare. Agenţia Naţională a Medicamentului a anunţat scurtarea termenului de autorizare a studiilor clinice la doar 15 zile, iar CNAS a introdus testarea genetică pentru pacientele cu forme avansate de cancer ovarian.
„762 de paciente au fost testate şi au primit tratament personalizat în 2024. Pentru 2025, ne propunem să testăm peste 1.200”, a transmis Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinte CNAS.
Educaţia medicală – un aliat vital
În lipsa simptomelor clare, diagnosticarea precoce rămâne dificilă. Medicii insistă pe necesitatea controalelor de rutină şi a ecografiilor transvaginale anuale.
„Simptomatologia în cancerul ovarian nu este atât de evidentă. [...] Femeile trebuie să ştie că este important să meargă, o dată pe an, la un control de rutină în care să facă şi ecografie transvaginală”, a declarat dr. Gabriela Chiţac, de la Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Poveştile pacientelor confirmă cât de insidioasă poate fi boala.
„Nu am avut niciun simptom, poate doar o uşoară balonare [...] Încăpăţânarea mea de a face analize m-a ajutat să descopăr boala în stadiu incipient”, povesteşte Ramona Runcanu, diagnosticată la 40 de ani.
„Momentul diagnosticului vine cu o stare de confuzie. Mi s-ar părea esenţial ca toţi medicii să te îndrume şi să existe un ghid unitar la nivel naţional”, spune şi Iulia Dumitru.
„Am constatat la femei frica de a te duce la medic şi de a te confrunta cu o astfel de veste”, a completat Delia Grigoroiu, preşedinta Asociaţiei ROZ.
Necesitatea unui sistem coerent şi accesibil
Specialiştii atrag atenţia că România trebuie să alinieze rapid tratamentele şi traseele medicale la standardele internaţionale.
„Costurile tratamentului pentru cancerul ovarian avansat sunt de 3-4 ori mai mari decât pentru formele incipiente”, avertizează dr. Daniela Zob, managerul Institutului Oncologic Bucureşti.
Platformele moderne de testare genetică sunt esenţiale pentru identificarea terapiei potrivite fiecărui pacient.
„Este esenţial să ne educăm pe noi înşine, dar şi societatea, pentru a înţelege că medicina evoluează”, afirmă conf. univ. dr. Maria Olinca.
Concluzie
Combaterea cancerului ovarian în România necesită o abordare integrată: educaţie pentru sănătate, acces la diagnostic precoce, echipe medicale multidisciplinare şi politici publice centrate pe pacient.
„Trebuie crescut nivelul de educaţie medicală, dar şi facilitat accesul la consultaţii ginecologice şi teste relevante”, a concluzionat dr. Călin Boeru.
