Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român, care cuprinde procedurile prin care forţele armate române pot interveni în situaţii aflate la limita dintre crearea condiţiilor care pot impune declararea unei stări excepţionale şi necesitatea de a lua măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, astfel că proiectul merge la Senat, for decizional.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 201 voturi pentru şi 100 de voturi împotrivă.
Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, informează News.ro.
Totodată, se asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătire şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace, pe teritoriul naţional de către forţele armate. Proiectul oferă baza legală pentru adoptarea măsurilor de prevenire şi descurajare a riscurilor şi ameninţărilor, precum şi reacţia promptă la acestea, pe durate limitate în raport cu evoluţia crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanşarea unei stări excepţionale, potrivit legislaţiei în materie.
Potrivit preşedintelui comisiei de apărare, Mihai Weber, preciza într-un comunicat că proiectul reglementează clar condiţiile şi procedurile prin care forţele armate române pot interveni în situaţii aflate la limita dintre crearea condiţiilor care pot impune declararea unei stări excepţionale şi necesitatea de a lua măsuri pentru a proteja viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.
Potrivit normelor aprobate, iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare se aprobă de către preşedintele României la propunerea CSAT. Preşedintele României informează Parlamentul în termen de 5 zile, cu privire la decizia luată.
Totodată, este strict reglementat transferul de autoritate pentru scurt timp în situaţii delimitate, atât către partea română, cât şi către un comandant aliat sau de coaliţie.
”Aceasta este o practică uzuală în cadrul NATO, pe care România o are legiferată pentru misiuni în afara teritoriului încă din 2011, dar a cărei limitare geografică necesită îndepărtarea în sensul extinderii pe teritoriul naţional în contextul repetatelor incidente în proximitatea sau cu intersectarea spaţiului aerian naţional. Acest transfer este reglementat de mecanisme clare de limitare a duratei şi a gradului de autoritate operaţională, fără a influenţa structura şi controlul asupra sistemului naţional de apărare şi fără a implica vreo formă de cedare a suveranităţii. Această procedură vizează strict optimizarea intervenţiilor în situaţii specifice pentru contracararea unor ameninţări cu scopul securizării integrităţii teritoriale a României şi implicit, a spaţiului aliat”, arăta Weber.
