Judecătoarea Olimpiea Creţeanu de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, miercuri, ca nefondată, cererea depusă de o avocată AUR privind suspendarea din funcţie a doi judecători de la Curtea Constituţională - Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş, scrie Agerpres.
Decizia vine după două amânări ale pronunţării şi după ce o altă judecătoare de la CAB, Georgeana Viorel, a respins marţi o cerere de suspendare a judecătorului Dacian Dragoş.
Dacian Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
'Respinge cererile de suspendare executare act administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 publicat în M. Of. 643/08.07.2025 şi Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 publicată în M. Of. 587/24.06.2025 formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială, Senatul României şi Mihai Busuioc ca nefondate. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare', se arată în decizia instanţei.
Pe de altă parte, CAB a respins mai multe excepţii ridicate de consilierii care au reprezentat la proces Administraţia Prezidenţială, Senatul şi pe cei doi judecători, însă a admis o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, pentru a clarifica ce înseamnă activitate juridică şi învăţământ superior juridic în cazul lui Dacian Dragoş.
'Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de pârâtul Preşedintele României. Sesizează CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care aceste dispoziţii legale ar fi interpretate în sensul că sintagma 'activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior' ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispoziţiile art.53 şi art.143 din Constituţia României. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâţii Dacian Dragoş, Preşedintele României, Senatul României şi Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia tardivităţii cererii invocată de pârâtul Preşedintele României, Dacian Dragoş şi Senatul României prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată de pârâţii Dacian Cosmin Dragoş, Preşedintele României, Senatul României şi Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de interes, invocată de pârâţii Preşedintele României şi Dacian Dragoş prin întâmpinări ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de obiect invocată de pârâtul Mihai Busuioc prin întâmpinare ca nefondată', se precizează în minuta instanţei.
Silvia Uscov a solicitat în instanţă suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoş ca judecător la CCR, precum şi suspendarea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.
În esenţă, ea a susţinut în sala de judecată că Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplinesc una dintre condiţiile pentru a fi numiţi în funcţia de judecător CCR, şi anume, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.
Însă, a adăugat Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultatea de Drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 - februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş-Bolyai, care, deşi predă materia de Drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.
În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.
De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.
Pe de altă parte, consilierul juridic a menţionat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.
Totodată, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.
