Angajatorii vor avea obligaţia să informeze salariaţii cu privire la riscurile de epuizare profesională şi la metodele de prevenire, iar cei cu peste 50 de salariaţi vor trebuie să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, cu o evaluare intemă specifică şi cu un mecanism intem confidenţial şi accesibil pentru sesizarea riscurilor şi situaţiilor de epuizare profesională.
În mod opţional, prin contractul colectiv de muncă, angajatorii vor putea acorda anual un concediu plătit pentru refacere profesională şi/sau suporta costurile unor pachete pentru sprijin psiho-emoţional profesional pentru salariaţi.
Măsurile sunt prevăzute într-un proiect analizat de Profit.ro, care îşi propune să instituie un cadru nomativ distinct dedicat prevenirii epuizării profesionale, cunoscute prin termenul ”burnout”.
Aceasta este înţeleasă drept fenomen profesional în directă legătură stresul cronic la locul de muncă, în concordanţă cu definiţia stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în condiţiile în care legislaţia naţională în domeniul muncii nu conţine o reglementare distinctă privind epuizarea profesională.
Iniţiatorii arată că la nivel european, riscurile psihosociale şi stresul la locul de muncă sunt recunoscute ca factori deteminanţi ai epuizării profesionale. Agenţia Europeană pentni Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) indică faptul că aproximativ un sfert dintre lucrătorii euopeni declară că suferă de stres profesional, iar expunerea la astfel de riscuri afectează semnificativ productivitatea, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor.
”Şi în România, datele şi studiile recente arată o creştere vizibilă a nivelului de stres profesional şi a manifestărilor asociate epuizării profesionale, în special în sectoarele în care volumul sarcinilor, presiunea timpului, responsabilitatea ridicată sau interacţiunea continuă cu publicul sunt parteintegrantă a activităţii. Lipsa unui cadrulegal care săreglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de iniţiative voluntare ale angajatorilor, iar lucrătorii nu dispun de instrumente juridice suficiente pentru a semnala situaţiile de suprasolicitare profesională sau pentru a beneficia de sprijin adecvat”, se arată în proiect.
