România va solicita compensaţii în următoarea şedinţă a consiliului de miniştri din UE pentru difereţele mari de preţ al energiei pe pieţele spot din estul Europei şi cele occidentale, înregistrate în pofida unificării şi interconectării pieţelor, a anunţat ministrul energiei, Sebastian Burduja. Profit.ro a semnalat că România este cea mai scumpă piaţă europeană a energiei de la începutul trimestrului al treilea şi până în prezent.
De ce este important Se poate spune că România este cea mai importantă victimă a actualei conjuncturi de pe piaţa europeană a energiei. Miercuri, pe piaţa de la Bucureşti s-a consemnat cel mai ridicat preţ al energiei electrice din UE, de 3 ori mai ridicat decât cel din Franţa şi de aproape 2 ori peste cel din Germania. Situaţia s-a repetat şi joi.
“Am acordat cu mare plăcere sprijin Ucrainei şi Moldovei, desigur în condiţii comerciale, care creează însă o presiune pe România. Nu putem accepta la nesfârşit, nu se poate ca doar anumite ţări să plătească. Susţin extinderea pieţei unice şi a capacităţii de intercoexiune. România stă bine, Austria nu stă atât de bine. Voi aduce acest subiect în atenţia Consiliului de Miniştri, noi trebuie să fim compensaţi pentru aceste diferenţe de preţ, nu se poate ca unii să rămână cu beneficiile şi alţii cu povara costurilor”, a afirmat Burduja.
Profit.ro a semnalat încă de la începutul lunii iulie că România şi Ungaria au furnizat în luna iunie aproape 60% din importurile de energie electrică ale Ucrainei, care la rândul său şi-a dublat în această lună volumele importate până la un nivel record, ca urmare a bombardamentelor ruseşti ce au afectat sistemul naţional. Probabil că acesta a fost unul din principalele motive, alături de canicula instalată şi seceta care a afectat producţia de energie hidro, pentru care pieţele spot de la Bucureşti, Budapesta şi Balcani au fost cele mai scumpe din Europa, preţurile din regiune deconectându-se practic de cele din vestul continentului.
De altfel, România continuă să conducă în clasamentul celor mai scumpe pieţe de energie din Europa de la începutul trimestrului al treilea şi până în prezent, cu o medie zilnică a preţului energiei spot de 138,17 euro/MWh, urmată de Grecia şi Bulgaria cu o medie de aproape 133,88 euro/MWh.
În luna iulie, tot România a fost liderul absolut al preţurilor la energie din UE, cu un preţ mediu de 145,2 euro/MWh, urmată Bulgaria, cu 136,5 euro/MWh, şi de Ungaria şi Grecia, cu 135 euro/MWh. Comparativ, preţurile spot din Germania au fost în iulie de peste două ori mai reduse decât cele din România (67 euro/MWh), iar cele din Franţa de peste 3 ori mai mici (47 euro/MWh).
Recent, ministrul energiei din Grecia, Theodore Skylakakis, a declarat că piaţa unificată a energiei electrice din UE nu funcţionează pentru sud-estul Europei şi că va colabora cu România şi Bulgaria pentru a găsi o soluţie permanentă la creşterea preţurilor la energie în regiune.
Problema este că nu există în prezent un mecanism operaţional prin care România să fie compensată. “Acest mecanism trebuie creat”, susţine Burduja.
După cum a relatat Profit.ro, marii consumatori industriali de energie electrică din România, Bulgaria şi Grecia s-au plâns oficial la Bruxelles de segregarea de facto din ultima perioadă a pieţei europene unice de profil, regiunea Balcanilor confruntându-se cu creşteri masive ale cotaţiilor angro la energie electrică, care nu au survenit şi în Occident, şi fiind lăsată să sprijine singură Ucraina, al cărei sistem energetic a fost distrus în bună măsură de agresiunea militară a Federaţiei Ruse.
″Unele studii sugerează că capacităţile de transport dinspre Europa Centrală spre Ungaria au fost reduse cu circa 1.300 MW după 8 iulie. Acest lucru împiedică energia ieftină să ajungă pe pieţele din Europa de Sud-Est, fapt care ar uşura situaţia. Vrem să subliniem că segregarea pieţei comune pe niveluri diferite de preţuri (mari în Europa de Sud-Est şi mici în Europa Centrală) este un fenomen care apare frecvent. Este evident că majorarea capacităţii de transport între Europa Centrală şi Ungaria este vitală pentru întreaga piaţă sud-est europeană şi facem apel la Comisia Europeană să accelereze acele proiecte″, au reclamat Asociaţia Companiilor Consumatoare de Energie din România, Federaţia Consumatorilor Industriali de Energie din Bulgaria şi Uniunea Consumatorilor Industriali de Energie din Grecia.
Operatorul sistemului de transport al energiei din Austria, Austrian Power Grid AG (APG) beneficiază de derogare la norma europeană care prevede că operatorii nu trebuie să limiteze volumul capacităţii de interconectare transfrontalieră pus la dispoziţia exportatorilor şi importatorilor din piaţa de energie electrică pentru a rezolva congestii interne în interiorul propriei zone de ofertare sau ca modalitate de a gestiona fluxurile din tranzacţiile interne ale zonelor de ofertare, asigurând un nivel minim de capacitate disponibilă pentru exportul şi importul de energie electrică de 70% din capacitatea totală de transport.
Capacitatea de transfer transfrontalier asigurată de APG pe graniţele cu vecinii săi a fost mult sub 70% şi anul acesta, şi în 2023, scăzând la zero în unele momente.
″Capacitatea (de export şi import – n.r.) oferită (de Austria – n.r.) la graniţele cu vecinii a fost redusă, afectând convergenţa preţurilor din regiune″, a transmis Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare a Energiei (ACER) din UE, la solicitatea Montel News.
