Miercuri dimineaţă, senzorii din Reţeaua Naţională a Monitorizării Calităţii Aerului, administrată de Agenţia pentru Protecţia Mediului, au indicat o calitate a aerului calificată drept „extrem de rău” în Bucureşti.
Senzorii reţelei independente Airly au înregistrat valori pentru PM 2,5 de până la 10 ori mai mari decât limitele recomandate, cu zone marcate pe hartă în violet. De asemenea, PM 10 a arătat valori cu 2-3 ori mai mari, atât în oraş, cât şi la periferie.
De exemplu, staţia Tineretului a raportat miercuri valori zilnice de 98.30 µg/m³ pentru PM2,5 şi 109.45 µg/m³ pentru PM10, în timp ce la staţia din Berceni, PM2,5 a ajuns la 104.77 µg/m³ şi PM10 la 118.55 µg/m³. În Voluntari, PM2,5 a fost de 110.86 µg/m³, iar PM10 de 123.31 µg/m³, iar în Pipera s-au înregistrat 88.91 µg/m³ pentru PM2,5 şi 101.85 µg/m³ pentru PM10, ceea ce reprezintă o depăşire de 4-5 ori pentru PM2,5 şi o dublare pentru PM10.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o concentraţie zilnică medie de particule PM2.5 de 25 micrograme pe metru cub, iar pentru PM10, limita este de 45 micrograme pe metru cub.
Senzorii Airly au raportat depăşiri de până la 10 ori pentru valorile instantanee la PM 2,5 şi de 3-4 ori pentru PM10. Aceste depăşiri sunt frecvente în sezonul rece, fiind cauzate în principal de trafic, dar şi de încălzirea rezidenţială şi arderea deşeurilor din jurul Bucureştiului.
Sursele poluării în Bucureşti:
Studiile efectuate de Primăria Capitalei şi Institutul Naţional de Sănătate Publică indică faptul că cei mai mari poluatori sunt traficul şi încălzirea rezidenţială, fiecare contribuind cu 45% la poluare. Arderea deşeurilor din jurul capitalei reprezintă o altă sursă semnificativă de poluare, deşi nu apare în rapoartele oficiale. Fostul comisar şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a subliniat că traficul este principalul poluator, urmat de arderea ilegală a deşeurilor.
În perioada aprilie-octombrie, calitatea aerului din Bucureşti este acceptabilă, dar problemele majore apar din noiembrie până în aprilie, când încălzirea rezidenţială contribuie la poluare. Aceasta include atât sistemul centralizat, cât şi sursele individuale de încălzire, cum ar fi centralele şi sobe.
Impactul poluării asupra sănătăţii:
În fiecare an, între octombrie şi mai, se înregistrează depăşiri alarmante ale poluării cu praf. Studiile arată o corelaţie directă între creşterea poluării cu PM10 şi PM2,5 şi o incidenţă mai mare a bolilor grave, cum ar fi infarctul de miocard, infecţiile respiratorii şi accidentul vascular cerebral. Un studiu realizat pentru perioada 2010-2017 sugerează că o reducere a poluării ar putea creşte speranţa de viaţă a bucureştenilor cu până la 4 ani.
Poluarea cu particule fine, precum PM10 şi PM2,5, reprezintă o problemă serioasă pentru sănătatea publică, afectând în special persoanele cu afecţiuni cardiovasculare şi respiratorii, copiii şi vârstnicii. Expunerea prelungită la concentraţii ridicate poate cauza probleme grave de sănătate, inclusiv cancer şi moarte prematură.
