Premierul Ilie Bolojan a atras atenţia, joi, asupra unor dezechilibre structurale majore în administraţia publică locală din România, evidenţiate în urma unei analize comparative cu alte state membre ale Uniunii Europene. Potrivit acestuia, administraţiile locale sunt excesiv dependente de transferurile de la bugetul de stat, au venituri reduse din taxe şi impozite locale şi cheltuieli de personal care depăşesc cu mult veniturile proprii.
Conform datelor prezentate de premier, veniturile din transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale autorităţilor locale se ridică la doar 1,51% din PIB. Astfel, ponderea transferurilor în bugetele locale ajunge la 83,1%, comparativ cu media de 51,1% la nivelul Uniunii Europene.
Taxe şi impozite locale, mult sub media UE
Un alt dezechilibru major semnalat de Ilie Bolojan vizează nivelul foarte scăzut al veniturilor din taxe şi impozite locale. În România, acestea reprezintă 0,74% din PIB, faţă de o medie europeană de 3,68%.
În cazul taxelor pe proprietate, România înregistrează 0,55% din PIB, în timp ce media UE este de 1,85%. Premierul a explicat că situaţia este cauzată de o bază fiscală redusă, niveluri scăzute de taxare şi probleme de colectare, ceea ce mută presiunea financiară asupra bugetului central.
Salarii mai mari decât veniturile proprii
Premierul a subliniat şi dezechilibrul dintre cheltuielile de personal şi veniturile autorităţilor locale. În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale reprezintă 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe şi impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB.
Prin comparaţie, în UE, cheltuielile salariale (3,59% din PIB) sunt aproape integral acoperite din veniturile locale (3,68% din PIB). Astfel, în România, cheltuielile de personal ale autorităţilor locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
Investiţii locale record, susţinute din fonduri externe
Bolojan a arătat că România are cel mai ridicat nivel al investiţiilor locale din Uniunea Europeană, de 2,98% din PIB, faţă de media UE de 1,56%. Raportate la veniturile proprii ale autorităţilor locale, aceste investiţii sunt aproape duble şi sunt susţinute în principal din programe naţionale, precum „Anghel Saligny”, şi din fonduri europene.
Diferenţe mari între localităţi
Premierul a atras atenţia că există diferenţe semnificative între localităţi. Municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu activităţi economice generatoare de venituri se află într-o situaţie financiară mai bună, în timp ce multe alte localităţi se confruntă cu dezechilibre şi mai accentuate.
Reforma administraţiei, soluţia Guvernului
Potrivit premierului, pachetul de reformă a administraţiei publice, pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea în Parlament, urmăreşte corectarea acestor dezechilibre. Măsurile vizează creşterea veniturilor proprii ale autorităţilor locale, reducerea cheltuielilor de personal în administraţiile supradimensionate, direcţionarea economiilor către servicii publice mai bune, stimularea dezvoltării economice locale, descentralizarea competenţelor şi susţinerea performanţei administrative.
Grup de lucru pentru repartizarea impozitelor
În acest context, miercuri a avut loc, la Palatul Victoria, prima şedinţă a grupului de lucru constituit la nivelul coaliţiei pentru repartizarea impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale. Vicepremierul Tanczos Barna, coordonatorul grupului, a anunţat că s-a conturat susţinerea pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanţare a administraţiei locale, precum şi necesitatea reducerii treptate a presiunii asupra bugetului naţional prin mecanismul de echilibrare din TVA.
