Bolile cronice netransmisibile reprezintă o provocare majoră pentru sistemul de sănătate, iar impactul acestora asupra societăţii este impresionant: peste 90% din decesele cauzate la nivel european sunt determinate de aceste maladii, iar în România decesele din cauze tratabile au fost de 235 la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă de 2,5 ori mai mult decât media UE.
Multe dintre aceste maladii pot fi prevenite, iar Strategia Naţională de Sănătate setează direcţiile pentru a adresa aceste boli cronice în vederea creşterii calităţii vieţii şi speranţei de viaţă în România, care este cu 5,4 ani sub media UE.
În acest context, Hubul de Inovaţie în Sănătate – platforma strategică fondată în 2023 de Ministerul Sănătăţii, Alianţa Universitară G6-UMF şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) – anunţă lansarea proiectului privind prevenţia şi educaţia în afecţiunile cronice netransmisibile, cu scopul de a dezvolta un cadru inovativ şi eficient pentru campanii de impact, care se pot amplifica la nivel naţional şi care să întărească eforturile de prevenţie.
Care sunt bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică
Bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, cuprinse şi în Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030, sunt: afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, insuficienţă cardiacă), afecţiuni hepatice (steatohepatita non-alcoolică, ciroza hepatică), afecţiuni metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza), afecţiuni neurologice (accidentul vascular cerebral), afecţiuni oncologice şi onco-hematologice (cele mai frecvente), afecţiuni psihice (depresia, demenţa), afecţiuni renale (boala cronică de rinichi), afecţiuni respiratorii (bronhopneumopatie cronică obstructivă, astm bronşic, insuficienţă respiratorie cronică).
Acest nou proiect al Hubului de Inovaţie a fost demarat în cadrul unui Workshop organizat la Bucureşti, la care au luat parte Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi preşedintele Alianţei G6-UMF, Farm. Elena Brodeală, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), numeroşi reprezentanţi ai universităţilor de medicină şi farmacie din România, asociaţii de pacienţi, industria farmaceutică inovativă, reprezentanţi ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Societăţii Universitare de Medicină de Familie.
Sunt necesare campanii educaţionale cu aplicabilitate naţională
„Este necesară iniţierea unor campanii educaţionale pentru sănătate, pentru formarea unei gândiri care să pună prevenţia pe primul plan. Orice campanie trebuie gândită ţintit pe publicul căruia ne adresăm. Avem nevoie de materiale cu informaţii ştiinţifice, validate de comunitatea medicală şi academică, adresate diferitelor grupuri de vârstă, despre ce înseamnă să trăieşti sănătos. Din experienţa noastră, implicarea mediului academic şi chiar a studenţilor la medicină şi farmacie, a rezidenţilor, în campaniile din sănătate, de prevenţie în care încercăm să comunicăm cu oamenii şi am constatat căare un impact semnificativ”, a explicat Rozalina Lăpădatu, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.
Pentru a ajunge la un public cât mai larg şi pentru a fi de impact, comunicarea şi educaţia în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informaţii de calitate pacienţilor, reunite de comunitatea medicală şi academică. De asemenea, colaborarea actorilor din sănătate în astfel de proiecte poate spori eforturile de prevenţie.Impactul bolilor cronice şi nevoia prevenţiei şi educaţiei în domeniu
700 de miliarde de Euro sunt cheltuite în fiecare an pentru tratarea bolilor cronice în Uniunea Europeană. Povara financiară a celor mai frecvente 4 boli cronice netransmisibile din UE ajunge la 25% din cheltuielile pentru sănătate şi corespunde unei pierderi de 2% a PIB.
