Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică proiectul de ordin privind organizarea Bacalaureatului din 2030. Noua structură introduce modificări importante la probele de competenţe şi la disciplinele de examen. Schimbările vor fi aplicate primei generaţii de elevi formaţi integral după noile programe şcolare.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat în transparenţă decizională proiectul de ordin care stabileşte organizarea examenului naţional de Bacalaureat din 2030, alături de anexa aferentă.
Documentul vizează elevii care vor finaliza liceul după implementarea noilor planuri-cadru, aplicate începând cu anul şcolar 2026–2027. Noua arhitectură a examenului urmăreşte corelarea evaluării finale cu competenţele dobândite pe parcursul liceului.
Structura probelor de competenţe include evaluarea comunicării orale în limba română, două probe de limbi moderne şi o probă de competenţe digitale. Pentru elevii din învăţământul în limbile minorităţilor este prevăzută şi o probă de limbă maternă.
La nivelul probelor scrise, limba şi literatura română este diferenţiată pe mai multe forme de examen, în funcţie de profil şi programă. În paralel, limba maternă devine probă obligatorie sau opţională pentru elevii din comunităţile minoritare, în funcţie de parcursul educaţional.
Fiecare filieră şi specializare va include două probe scrise E, adaptate profilului. La Matematică-Informatică, elevii susţin matematică şi o disciplină ştiinţifică aleasă. La Ştiinţe ale naturii, flexibilitatea opţiunilor permite combinarea disciplinelor exacte.
În zona umanistă şi a ştiinţelor sociale, traseele includ istorie şi materii precum sociologie, filosofie sau religie. Filiera filologie introduce opţiuni între limbi moderne şi discipline socio-umane, consolidând caracterul interdisciplinar al evaluării finale. Reforma propusă marchează o schimbare amplă în organizarea examenului de maturitate, adaptată noii curricule liceale.
