În România, aproape un sfert dintre cazurile de infarct ajunse la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti sunt înregistrate la persoane cu vârsta sub 50 de ani, ceea ce, potrivit medicului Dragoş Vinereanu, a devenit o normă, în loc să fie considerat un caz excepţional. „20-25% dintre infarctele pe care noi le vedem în clinică sunt la tineri sub 50 de ani, ceea ce acum 30 de ani erau excepţii. Acum e regula,” a explicat Dragoş Vinereanu, şeful clinicii de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară.
Printre factorii principali care contribuie la creşterea acestor cazuri se numără fumatul, colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială şi stresul. „Cred că, în primul rând, e fumatul. Fiindcă vorbim de generaţia care a început să fumeze din şcoală, din liceu, care a fumat ţigări de toate felurile, cantitate mare de nicotină, care strâng arterele şi care bineînţeles că le fac să se îmbolnăvească într-un oarecare viitor de zeci de ani,” a adăugat medicul.
De asemenea, colesterolul mare şi hipertensiunea sunt factori esenţiali. „Vorbim de o valoare medie a colesterolului rău, acel LDL colesterol, cum apare în analize, de 140. E imens. Adică ar trebui să fie, la populaţia sănătoasă, sub 115. La cei cu boală cardiovasculară sub 100, sub 70,” a explicat Dragoş Vinereanu.
Medicul a adus şi o problemă gravă la nivelul sistemului de urgenţă din România, avertizând asupra timpului mare care trece între momentul infarctului şi debutul tratamentului. „La nivel european, noi avem o statistică foarte bine făcută, comparativă la nivelul ţărilor din Europa şi noi suntem undeva pe ultimele locuri în ceea ce priveşte timpul din momentul în care a apărut durerea până când ajunge să primească tratament,” a spus el. Potrivit medicului, întârzierea în a cere ajutor medical este principala cauză a acestui fenomen. „Problema este că nu se anunţă. Problema e că pacientul zice: lasă, că îmi trece poate am făcut o răceală, poate că mă doare că e de la coloană,” a adăugat acesta.
În concluzie, Dragoş Vinereanu subliniază că timpul este esenţial, iar cu cât se intervine mai rapid, cu atât inima este afectată mai puţin, ceea ce poate salva vieţi.
