România intră în luna august sub stare de alertă la nivel naţional, după ce Guvernul a adoptat o serie de măsuri de urgenţă pentru gestionarea crizei energetice provocate de secetă şi de nivelul extrem de scăzut al apelor. Anunţul a fost făcut vineri de premierul Ilie Bolojan, la finalul şedinţei extraordinare a Executivului, acesta explicând că situaţia pune în pericol capacitatea de producţie a energiei electrice, în special la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
„Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat premierul, potrivit News.ro.
Potrivit acestuia, debitul Dunării a ajuns la valori fără precedent, fiind de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, faţă de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în mod obişnuit, cu perspectiva unei noi scăderi în zilele următoare. Această situaţie afectează direct alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă.
„În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a explicat Bolojan.
Premierul a precizat că şi producţia hidroenergetică este afectată de lipsa precipitaţiilor şi de debitele reduse ale râurilor, ceea ce limitează posibilitatea compensării deficitului de energie.
„În această situaţie, faţă de un consum normal de peste 7000 MW, suntem în situaţia ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1700 MW, în condiţiile în care s-ar opri şi al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producţie în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2500 MW în aşa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat. Acest lucru se întâmplă şi în ţările vecine şi atunci am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcţionarea sistemului energetic naţional în condiţii normale”, a subliniat şeful Executivului.
Pentru a evita dezechilibrele din sistem, Guvernul mizează atât pe măsuri interne, cât şi pe sprijin extern. Ilie Bolojan a anunţat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei, care coordonează şi domeniul energiei, pentru identificarea unor soluţii privind importul de electricitate.
„Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deţine şi portofoliul energiei, pentru a ne susţine în perioada următoare cu producţia din una din centralele nucleare ale Ucrainei şi în acest sens, Transelectrica şi Nuclearelectrica vor purta discuţii în aceste zile pentru un ajutor de urgenţă din partea Ucrainei”, a declarat premierul.
În plan intern, toate centralele disponibile au fost îndemnate să funcţioneze la capacitate maximă. Centralele pe gaz şi pe cărbune vor încerca să crească producţia, iar hidrocentralele vor concentra livrarea de energie în intervalele de consum maxim, în special seara.
Totodată, autorităţile accelerează autorizarea unor noi capacităţi de producţie din surse regenerabile şi sisteme de stocare.
„De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în aşa fel încât, atunci când avem acest deficit de energie, să avem aportul maxim şi din acest sector de producţie. ANRE şi Transelectrica au autorizat şi vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgenţă, toate capacităţile care sunt finalizate şi sunt în faza de obţinere a autorizaţiilor de exploatare, pentru a putea intra imediat în producţie”, a spus Bolojan.
Premierul a precizat că este vorba despre proiecte fotovoltaice, eoliene şi de stocare a energiei, adăugând că: „S-au autorizat peste 400 de megavati în aceste zile, dintre care o treime pe capacităţi de stocare, pentru ca şi acestea să-şi aducă aportul în această situaţie”.
În final, Ilie Bolojan a lansat un apel către populaţie, companii şi instituţiile publice pentru reducerea voluntară a consumului de energie în intervalele de vârf, în special seara, când producţia internă este insuficientă.
El a respins şi acuzaţiile potrivit cărora blocarea unor hidrocentrale ar fi responsabilitatea Ministerului Mediului, susţinând că întârzierile sunt generate în principal de litigii şi suspendări dispuse de instanţe. În opinia sa, finalizarea proiectelor hidroenergetice aflate într-un stadiu avansat ar aduce un aport important la echilibrarea sistemului energetic naţional.
