Preşedintele SUA, Donald Trump, a impus sancţiuni celor două mari companii petroliere ruseşti, în cadrul ultimei sale schimbări radicale de politică privind războiul Moscovei în Ucraina, determinând joi creşterea preţurilor globale ale petrolului şi India să ia în considerare reducerea importurilor din Rusia, scrie Reuters.
Sancţiunile, anunţate de Trezoreria SUA, vizează companiile petroliere şi marchează o schimbare radicală de poziţie din partea lui Trump, care săptămâna trecută a declarat că el şi preşedintele rus Vladimir Putin vor organiza un summit la Budapesta pentru a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.
Însă, în ultima sa schimbare de poziţie cu privire la conflict, Trump a declarat miercuri că summitul planificat a fost anulat deoarece nu credea că va avea rezultatul dorit şi s-a plâns că numeroasele sale „discuţii constructive” cu Putin nu au dus „nicăieri”.
„Am anulat întâlnirea cu preşedintele Putin – pur şi simplu nu mi s-a părut corect”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. „Nu mi se părea că vom ajunge unde trebuie să ajungem. Aşa că am anulat-o, dar o vom organiza în viitor.”
ŢINTIND CAPACITATEA DE A FINANŢA RĂZBOIUL
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a clarificat că Washingtonul este pregătit să ia măsuri suplimentare şi că ţinteşte capacitatea Rusiei de a finanţa războiul pe care l-a declanşat în februarie 2022.
„Având în vedere refuzul preşedintelui Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria sancţionează cele mai mari două companii petroliere din Rusia care finanţează maşina de război a Kremlinului”, a declarat Bessent într-un comunicat. „Încurajăm aliaţii noştri să ni se alăture şi să adere la aceste sancţiuni.”
Ministerul de Externe al Rusiei a calificat sancţiunile SUA drept „contraproductive” în ceea ce priveşte găsirea unui acord de pace şi a declarat că obiectivele sale în Ucraina rămân neschimbate.
Veniturile din petrol şi gaze, care în prezent sunt în scădere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, reprezintă aproximativ un sfert din bugetul Rusiei şi sunt cea mai importantă sursă de lichidităţi pentru războiul Moscovei în Ucraina, aflat acum în al patrulea an.
Cu toate acestea, principala sursă de venituri a Moscovei provine din impozitarea producţiei, nu din exporturi, ceea ce ar putea atenua impactul imediat al sancţiunilor asupra finanţelor statului.
Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a declarat că sancţiunile sunt „foarte importante”, dar că este nevoie de mai multă presiune asupra Moscovei.
Preţurile petrolului au crescut cu peste 3% joi, pe fondul îngrijorărilor că sancţiunile ar putea perturba aprovizionarea globală. Surse din industria petrolieră indiană au declarat pentru Reuters că rafinăriile indiene au renunţat la petrolul rusesc pentru a se asigura că respectă sancţiunile SUA.
India a devenit cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare, vândut la preţ redus, după ce ţările occidentale au renunţat la achiziţii şi au impus sancţiuni Moscovei în urma invaziei Ucrainei din 2022.
Trezoreria SUA a acordat companiilor termen până la 21 noiembrie pentru a-şi încheia tranzacţiile cu producătorii ruşi de petrol.
Unii analişti spun că noile sancţiuni ar putea forţa Rusia să reducă şi mai mult preţul petrolului pe pieţele mondiale pentru a compensa riscul perceput al sancţiunilor secundare ale SUA, dar că acest impact negativ ar putea fi atenuat dacă preţurile globale ale petrolului vor creşte, sprijinind finanţele statului şi rubla.
După summitul din august cu Putin în Alaska, Trump a renunţat la cererea sa de încetare imediată a focului în Ucraina şi a acceptat opţiunea preferată de Moscova de a trece direct la negocierea unui acord de pace global.
Însă, în ultimele zile, el a revenit la ideea unei încetări imediate a focului, lucru susţinut de Kiev, dar pentru care Moscova, ale cărei forţe avansează constant pe câmpul de luptă, a afirmat în repetate rânduri că nu are niciun interes.
Rusia a declarat că se opune încetării focului, deoarece consideră că aceasta ar fi doar o pauză temporară înainte de reluarea luptelor, oferind Ucrainei timp şi spaţiu pentru a se reînarma într-un moment în care Moscova susţine că are iniţiativa pe câmpul de luptă.
Într-o demonstraţie de forţă miercuri, Moscova a desfăşurat un exerciţiu militar major care a implicat arme nucleare.
Rusia susţine că negocierea unui acord de pace complet, care să deschidă calea către ceea ce ea numeşte „pace durabilă”, este, prin urmare, o opţiune mai bună.
Însă Kievul a declarat că condiţiile Rusiei pentru un acord – care ar implica cedarea de către Ucraina a mai multor teritorii – sunt inacceptabile şi, în fapt, o cerere de capitulare.
