Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat preferinţa ca ţara să se unească cu România, în cazul unui referendum intern reuşit. Se observă în ultimul deceniu o apropiere mare a relaţiilor comerciale, îndeosebi după ce ambele ţări au trecut prin şocul sanitar şi suferă încă din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina.
Profit.ro a analizat fundamentele macro pe care a fost făcut bugetul Moldovei pe 2026.
Din punct de vedere economic, cele două economii par să se mişte în tandem, dar la niveluri semnificativ diferite. Moldova are o economie comparabilă cu cea a judeţului Timiş.
Schimburile comerciale totale bilaterale dintre Republica Moldova şi România s-au dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 3,3 miliarde de euro în 2024, conform ultimelor date.
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, atât pe partea de exporturi, cât şi pe partea de importuri, cu o pondere de peste 21% din totalul comerţului exterior moldovenesc. Chiar dacă balanţa comercială se înclină către România, în acelaşi timp, suntem principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti (exporturile României către Moldova au fost de aproximativ 2,45 miliarde USD în 2024, iar importurile s-au ridicat la aproximativ 1,23 miliarde USD.)
“Din punct de vedere economic, relaţia României cu Republica Moldova este una strategică, iar evoluţia schimburilor comerciale certifică acest lucru. Schimburile comerciale s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând la 3,3 miliarde de euro în 2024, iar cifrele pentru luna iulie 2025 sunt încurajatoare” declara, spre sfârşitul anului trecut, Cătălin Dan, director pentru relaţii externe al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
O economie de 20 de ori mai mică
Cifrele pe care este fundamentat bugetul de stat al Moldovei pe 2026 indică o creştere economică moderată, într-un context de stabilizare fragilă. Produsul Intern Brut este prognozat să avanseze cu 2,4% în termeni reali faţă de 2025, urmând să atingă un nivel nominal de 377,2 miliarde lei moldoveneşti. La cursuri curente, aceasta echivalează cu aproximativ 19,8 miliarde euro sau circa 99 miliarde lei româneşti.
Prin comparaţie, PIB-ul României este estimat pentru 2026 la 2.045,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 409 miliarde euro, diferenţa de scară economică dintre cele două state fiind astfel de peste 20 de ori în favoarea României.
La un PIB nominal de 19,8 miliarde euro, Republica Moldova este aproximativ la nivelul unui singur judeţ mare din România, comparabil fiind judeţul Timiş, care are un PIB individual de 18–20 miliarde euro.
Creştere anemică
În prima jumătate a anului 2025, economia Republicii Moldova s-a stabilizat, PIB-ul situându-se, în termeni reali, la un nivel similar celui din perioada corespunzătoare a anului anterior. După un declin de 1,2% în primul trimestru, economia a revenit pe creştere în trimestrul al doilea, cu un avans de 1,1%, rezultatul cumulat al semestrului fiind unul neutru.
Comparativ cu trimestrul precedent, PIB-ul a crescut cu 1,6%, indicând un proces anevoios de recuperare economică, în ritm comparabil cu al României.
Un buget deficitar
Mai departe, mişcările bugetare sunt în ton cu cele din România. Proiecţiile oficiale indică pentru 2026 o creştere a veniturilor bugetului public naţional cu 7,3% faţă de 2025, în timp ce cheltuielile sunt estimate să avanseze cu 9%. Deficitul bugetar ar urma să ajungă la 5,7% din PIB, în creştere de presiune.Pentru anul trecut era programat un deficit de 4%, dar s-a ajuns la peste 5%, după rectificări.
Programele de aliniere la standardele UE joacă un rol important în economia Moldovei, asemănător cu PNRR în România. Investiţiile din Moldova au avut în 2025 o evoluţie pozitivă pe toate componentele, cu creşteri de 20,3% în clădiri şi construcţii speciale, 27,8% în maşini şi utilaje şi peste 100% la alte tipuri de investiţii.
Inflaţie mai mică decât România
Ceva mai bine decât în cazul României, presiunile inflaţioniste provocate de pandemie şi de efectele multiple ale războiului de la graniţă, s-au atenuat în Moldova. În octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei a fost de 7%, în scădere faţă de 9,1% înregistrat în luna ianuarie, arată Banca Naţională a Moldovei. România a rămas la peste 9% spre finalul anului trecut, dar ajunsese la 5,66% în vară, până ca guvernul să crească taxele pe consum.
Piaţa muncii: salariu de 2,4 ori mai mare în România
Numărul persoanelor ocupate în Moldova este de 792.000, iar rata de ocupare este de 40,1%. Numărul şomerilor de de 33.000, iar rata şomajului de 4%. Prin comparaţie, în România, rata de ocupare a populaţiei de 15–64 de ani a fost de 63,8% în 2024, iar populaţia activă depăşea 8,3 milioane de persoane.
Câştigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a crescut în primul semestru din 2025 cu 10,3% în termeni nominali şi cu 1,7% în termeni reali, ajungând la 15.020 lei (790 euro).
Salariul mediu brut din România este de aproximativ 2,4 ori mai mare decât cel din Republica Moldova, la aproximativ 1.900 de euro.
Există un echilibru şi aici. PIB per capita PPP a fost de aproximativ 16.466 USD în 2024 în Moldova. Iar în România de aproximativ 40.608 USD, de circa 2,5 ori mai mare.
O economie slăbită
Statul moldovean recunoaşte în fundamentarea bugetului că economia Republicii este slăbită. “Pe termen mediu şi lung, datele indică o slăbire a potenţialului de creştere economică. Creşterea potenţială estimată pentru 2024 a fost de 1,2%, susţinută în principal de capitalul fix, în timp ce productivitatea totală a factorilor a avut o contribuţie negativă.
Tendinţele demografice adverse, productivitatea scăzută a muncii, infrastructura deficitară şi nivelul redus de capital tehnologic continuă să limiteze capacitatea economiei de a accelera şi de a converge mai rapid către economiile din Uniunea Europeană”, arată actul.
Maia Sandu, preşedinte al Republicii Moldova, a afirmat recent pentru prima dată, că ar vota pentru reunirea Moldovei cu România. Îşi argumentează afirmaţia prin faptul că “devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară ca Republica Moldova să supravieţuiască, să existe ca democraţie, ca ţară suverană”.
Preşedinta a explicat că, în contextul actual de securitate regională şi al presiunilor exercitate de Rusia, o ţară mică precum Republica Moldova întâmpină dificultăţi în a-şi menţine suveranitatea şi democraţia.
“Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România. De ce? Pentru că vedem ce se întâmplă în jur. Pentru o ţară mică precum Republica Moldova este greu să supravieţuiască, în special sub presiunea Rusiei, ca ţară democratică şi suverană”, a declarat preşedinta.
