Peisajul pieţei de gaze s-ar putea schimba semnificativ după o posibilă încheiere a unui acord de pace în Ucraina, care ar putea readuce fluxurile ruseşti pe piaţă. Totul depinde de negocierile lui Putin cu SUA şi de măsura în care Rusia va reuşi să obţină cele mai avantajoase condiţii în acest „poker” diplomatic, astfel încât acordul să fie însoţit şi de ridicarea sancţiunilor occidentale sau cel puţin a majorităţii acestora, scrie site-ul e-nergia.ro.
Scenariul 1: Ridicarea completă a sancţiunilor şi reluarea Nord Stream 1
Primul scenariu, cel mai radical, presupune că o pace în Ucraina va fi însoţită de ridicarea totală a sancţiunilor, ceea ce ar permite redeschiderea conductei Nord Stream 1. Totuşi, acest lucru ar necesita atât aprobarea Germaniei, cât şi investiţii semnificative, deoarece conducta a suferit daune severe în urma sabotajului din septembrie 2022. Acum două zile, ministrul german al Economiei şi Energiei, Robert Habeck, şi-a exprimat opoziţia faţă de repornirea Nord Stream, dar el se află la final de mandat.
Conform analiştilor, acest scenariu ar duce la o prăbuşire a preţurilor gazului natural pe piaţa europeană, până la nivelurile din martie 2021 – adică la aproximativ 15 euro/MWh, cu 60% mai puţin decât preţurile actuale.
Scenariul 2: Ridicarea treptată a sancţiunilor în cinci ani
Al doilea scenariu prevede o ridicare graduală a sancţiunilor împotriva Moscovei pe o perioadă de cinci ani, ceea ce ar duce la o revenire etapizată a fluxurilor ruseşti de gaze către Europa. Însă Putin nu este genul de lider care acceptă acorduri de tip „take it or leave it” şi nici nu ia decizii grăbite sub presiune. Analiştii cred că este puţin probabil să accepte o înţelegere care să menţină sancţiunile.
Drept dovadă, Rusia continuă să joace strategic, plasând responsabilitatea unei eventuale încetări a focului pe umerii Washingtonului, în încercarea de a câştiga timp. Chiar şi aşa, scenariul unui acord cu ridicare progresivă a sancţiunilor rămâne o posibilitate, ceea ce ar însemna o scădere mai lentă a preţurilor. În prezent, preţul gazului se situează puţin peste 41 euro/MWh.
Trei scenarii pentru revenirea gazului rusesc în Europa
Un raport recent al firmei de consultanţă Timera Energy prezintă trei scenarii posibile privind reluarea fluxurilor de gaze ruseşti în Europa:
- -Ridicarea sancţiunilor occidentale asupra proiectului „Arctic LNG” al Rusiei. Acest lucru ar permite introducerea pe piaţă a unui volum de 9 miliarde de metri cubi de gaz lichefiat în 2025.
- -Reluarea treptată a tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina, după ce fluxurile au fost oprite în ianuarie 2025, când guvernul de la Kiev a decis să nu reînnoiască acordul de tranzit cu Moscova. Această variantă ar aduce pe piaţă încă 15 miliarde de metri cubi, pe lângă cele 9 miliarde din Arctic LNG, dar presupune şi soluţionarea unor dispute juridice între Gazprom şi mai multe companii europene.
- -Reluarea rapidă a fluxurilor prin Ucraina, ceea ce ar duce la o creştere masivă a volumului de gaze ruseşti exportate către Europa, până la 50 de miliarde de metri cubi, peste cele 9 miliarde ale Arctic LNG.
Care sunt rutele posibile pentru revenirea gazului rusesc în Europa?
În prezent, situaţia principalelor coridoare de transport al gazului rusesc către Europa este următoarea:
- Nord Stream 1 – grav avariat după sabotajul din 2022; repornirea ar necesita investiţii semnificative.
- Nord Stream 2 – o parte a conductei este intactă, dar compania operatoare a intrat în faliment în 2022; ar necesita reautorizare şi investiţii.
- Yamal – Polonia se opune reluării fluxurilor prin acest gazoduct.
- TurkStream – continuă să funcţioneze peste capacitatea nominală.
Tranzitul prin Ucraina – fluxurile au fost oprite în ianuarie 2025, dar rămâne cea mai viabilă rută pentru revenirea gazului rusesc în Europa.
În concluzie, piaţa gazului rusesc rămâne un joc politic complex, în care Europa încearcă să reducă dependenţa energetică de Rusia, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu preţuri ridicate şi presiuni economice. Chiar dacă sancţiunile vor fi relaxate, UE ar putea încerca să se bazeze mai mult pe SUA şi Qatar ca furnizori principali.
„Ne dorim cu adevărat să depindem din nou de un agresor precum Rusia? Evident că nu”, a declarat ieri comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, semnalând o poziţie clară a Bruxelles-ului.
