Întrebarea care continuă să planeze asupra negocierilor de pace este dacă preşedintele rus Vladimir Putin va accepta termenii.
The New York Times: Indecizia Moscovei planează asupra negocierilor
Reprezentanţii Ucrainei şi ai Europei au răsuflat uşuraţi după ce au reuşit să atenueze rapid surprinzătorul plan de pace al preşedintelui american Donald Trump, care era favorabil Kremlinului, a scris The New York Times în această dimineaţă. Dar o realitate neplăcută planează asupra agitaţiei diplomatice: totul va depinde în cele din urmă de ceea ce preşedintele rus Vladimir Putin este dispus să accepte.
Liderul rus a dat de înţeles că este pregătit să continue războiul în ciuda pierderilor grele de pe câmpul de luptă şi a problemelor economice din ţara sa, pentru a forţa Ucraina să se conformeze cererilor sale, ceea ce ar pune Kievul într-o poziţie subordonată faţă de Rusia.
Potrivit analiştilor, realitatea este că Putin nu are motive să-şi înmoaie condiţiile. Ucraina pierde teritorii într-un ritm accelerat. Ţara se confruntă cu un scandal intern de corupţie. În plus, atât banii, cât şi soldaţii săi se diminuează, iar răbdarea Statelor Unite se epuizează. Pentru liderul rus, provocarea unui colaps şi mai mare în Ucraina nu va aduce decât beneficii mai mari, notează publicaţia.
The Economist: Cum poate fi evitată o pace nedreaptă?
Cum poate fi evitată o pace nedreaptă în Ucraina, se întreabă The Economist într-un editorial. La o săptămână după scurgerea planului în 28 de puncte, care echivala cu o capitulare, secretarul de stat american, senatorii republicani şi liderii europeni au decis să încerce să apere Ucraina în cadrul negocierilor.
Chiar dacă vor reuşi, însă, alegerea cu care se confruntă Kievul şi susţinătorii săi din Europa va deveni din ce în ce mai dificilă. Planul iniţial pretindea că este pentru pace, dar, de fapt, a pregătit terenul pentru următorul război, împiedicând capacitatea Ucrainei de a se apăra, recompensând agresiunea lui Vladimir Putin şi introducând relaxarea sancţiunilor şi investiţii care ar oferi Moscovei mijloacele de reînarmare, notează publicaţia.
Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky şi aliaţii săi europeni au obţinut, de asemenea, unele concesii. Dar mai sunt multe de negociat, iar orice pas către un acord care ar putea oferi Ucrainei o bază pentru un viitor sigur va provoca, prin urmare, noi obiecţii din partea Rusiei, scrie BTA.
Politico: UE caută soluţii rapide pentru sprijinirea Ucrainei
Politico atrage atenţia asupra posibilităţii ca UE să accelereze planul său de a utiliza activele ruseşti îngheţate pentru a acorda Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro. Într-un discurs adresat Parlamentului European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va prezenta o propunere formală care să contureze un plan de sprijinire a economiei ucrainene devastate de război.
Le Monde: Opţiunile CE şi dilemele juridice
„Următorul pas este ca Comisia să prezinte un text juridic”, a declarat von der Leyen în faţa parlamentarilor de la Strasbourg, fără a preciza când va fi prezentat documentul. De la jumătatea lunii septembrie, UE caută modalităţi de a-şi continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 şi 2027. Dezbaterea continuă, dar faptul că preşedintele american ia în considerare returnarea către Rusia a unei părţi din activele îngheţate ale Băncii Centrale Ruse în Europa a „complicat” şi mai mult opţiunea preferată iniţial de Comisia Europeană, scrie ziarul francez Le Monde.
CE a conceput un mecanism de „împrumut de reparaţie” prin care aceste active îngheţate ar putea fi utilizate. Cu toate acestea, nu a reuşit să găsească garanţii suficiente pentru a le oferi instituţiei financiare belgiene Euroclear, unde se află majoritatea activelor ruseşti. CE nu s-a deranjat să discute planul în prealabil cu Belgia, drept urmare prim-ministrul belgian Bart De Wever a refuzat categoric să participe la un program care s-ar putea dovedi extrem de costisitor pentru ţara sa.
Acum, CE prezintă o altă opţiune – un împrumut în numele celor 27 de state membre pentru a ajuta Kievul. Principalul dezavantaj pentru acestea ar fi că ar trebui să garanteze acest împrumut, ceea ce le-ar creşte propria datorie.
Financial Times: Avertismente privind riscurile pentru UE şi Euroclear
„Trebuie să punem în balanţă, pe de o parte, costurile previzibile ale acestui împrumut comun, între 2 şi 3 miliarde de euro pe an, şi, pe de altă parte, riscul imprevizibil asociat împrumutului pentru reparaţii”, a rezumat un diplomat european.
Unele ţări au susţinut utilizarea activelor ruseşti îngheţate, dar altele, în special Franţa, nu au exclus posibilitatea unui împrumut comun. Cu toate acestea, toată lumea este conştientă că premierul ungar Viktor Orbán, care se află în plină campanie electorală, ar putea bloca planul, deoarece nu mai doreşte să sprijine Kievul.
Utilizarea activelor ruseşti îngheţate în beneficiul Ucrainei ar putea duce la o creştere a obligaţiilor de plată a datoriilor UE, a avertizat Financial Times, citând o scrisoare adresată de Euroclear lui Von der Leyen şi preşedintelui Consiliului European, António Costa.
Potrivit evaluării companiei, un astfel de mecanism ar fi perceput în afara UE ca o confiscare de facto şi ar descuraja investitorii.Şeful depozitarului internaţional, Valery Urben, a declarat că o astfel de iniţiativă ar dăuna investiţiilor în Europa, „deoarece investitorii, în special fondurile suverane şi băncile centrale, ar percepe-o ca fiind echivalentă cu confiscarea rezervelor băncii centrale, subminând statul de drept”. În plus, astfel de acţiuni ar duce la „plăţi compensatorii din partea statelor membre ale UE către Euroclear”, notează publicaţia.
