Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin va veni în curând la Budapesta pentru a discuta despre Ucraina, scrie Reuters.
Rusia controlează peste 116.000 km pătraţi (44.800 mile pătrate), sau mai mult de 19% din Ucraina, o suprafaţă puţin mai mică decât jumătate din Regatul Unit, potrivit armatei ruse.
Rusia susţine că Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, Doneţk şi Luhansk – cunoscute împreună sub numele de Donbas –, precum şi Zaporijia şi Herson fac acum parte din Rusia din punct de vedere legal.
Potrivit Reuters, trei surse familiarizate cu gândirea Kremlinului au declarat, după summitul din august dintre Putin şi Trump, că Putin a renunţat la pretenţiile asupra părţilor din Doneţk controlate de forţele ucrainene – aproximativ 20%, adică 5.300 km pătraţi.
Aceasta este mai puţin decât cererea sa iniţială din 2024 ca Kievul să cedeze întreg Donbasul plus Herson şi Zaporizhzhia în sud, o suprafaţă de aproape 20.000 km pătraţi.
Crimeea, care a fost cedată Ucrainei în 1954 de către liderul sovietic Nikita Hruşciov, a fost recunoscută ca parte a Rusiei de către Siria, Coreea de Nord şi Nicaragua. Putin a acuzat ţările occidentale de standarde duble pentru că nu au urmat acest exemplu, invocând recunoaşterea Kosovo ca stat independent în 2008, împotriva voinţei Rusiei şi Serbiei.
Ce spune NATO?
Una dintre cele mai importante condiţii ale lui Putin pentru încheierea războiului este cererea de a opri extinderea spre est a alianţei militare NATO conduse de SUA.
La summitul de la Bucureşti din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina şi Georgia vor deveni într-o zi membre ale alianţei. În 2019, Ucraina şi-a modificat constituţia, angajându-se pe calea aderării depline la NATO şi la Uniunea Europeană.
Trump a declarat că sprijinul acordat anterior de SUA cererii Ucrainei de aderare la NATO a fost una dintre cauzele războiului şi a indicat că Ucraina nu va obţine statutul de membru.
Rusia doreşte un angajament scris din partea NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-a asigurat liderului sovietic Mihail Gorbaciov în 1990 că NATO nu se va extinde spre est, au declarat surse ruseşti.
NATO afirmă că fiecare ţară decide dacă doreşte să adere la alianţă.
Rusia a propus în repetate rânduri o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, deoarece Moscova este nemulţumită de dominaţia NATO în Europa în lumea post-Război Rece. Diplomaţii europeni au respins propunerile, descriindu-le ca o continuare a eforturilor ruseşti de două secole de a câştiga influenţă asupra afacerilor europene.
Cum ar funcţiona garanţiile de securitate?
Ucraina doreşte o modalitate de a garanta că nu va mai fi invadată, dar Occidentul este reticent să semneze orice acord care ar putea să-l implice într-un viitor război cu Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume.
În cadrul unui acord care a fost aproape aprobat în aprilie 2022, după discuţiile dintre Ucraina şi Rusia la Istanbul, Ucraina ar fi acceptat neutralitatea permanentă în schimbul garanţiilor de securitate internaţională din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite.
Rusia a citat acest acord ca model pentru un acord viitor. Ucraina şi aliaţii săi europeni au declarat că Rusia nu este un garant de încredere.
Rusia a cerut, de asemenea, limitarea forţelor armate ale Ucrainei şi protecţia vorbitorilor de limbă rusă şi a credincioşilor ortodocşi.
Perspective comerciale şi active îngheţate
După ce a discutat cu Putin joi, Trump a menţionat perspectiva reluării comerţului dintre SUA şi Rusia în cazul în care s-ar ajunge la pace. Mulţi din Washington sunt îngrijoraţi de parteneriatul „fără limite” dintre Putin şi Xi Jinping din China şi au propus să se încerce apropierea Rusiei de Statele Unite.
Pentru Rusia ar fi deosebit de importantă posibilitatea de a utiliza dolarul american în tranzacţiile globale şi redeschiderea instituţiilor financiare occidentale pentru banii ruşi.
Puteri europene caută o modalitate de a finanţa apărarea şi reconstrucţia Ucrainei cu o parte din valoarea activelor suverane ruseşti îngheţate în Occident.
Rusia susţine că preluarea acestor bani ar constitui un furt şi ar submina încrederea în euro ca monedă de rezervă, declanşând ani de represalii legale şi de altă natură. Moscova a sugerat ca o parte din bani să fie cheltuiţi pentru reconstrucţia zonelor din Ucraina controlate de Rusia.
